Un număr restrâns de companii din sectorul combustibililor fosili joacă un rol disproporționat în criza climatică. Potrivit unui raport publicat recent, 32 de producători sunt responsabili pentru jumătate din emisiile globale de CO2, într-un context în care arderea combustibililor fosili continuă să crească, scrie Antena3.ro.

Doar 32 de companii din sectorul combustibililor fosili au fost responsabile pentru jumătate din emisiile globale de dioxid de carbon care contribuie la criza climatică în 2024, în scădere față de 36 de companii în anul precedent, potrivit unui raport recent citat de The Guardian.

Saudi Aramco a fost cel mai mare poluator controlat de stat, iar ExxonMobil a fost cel mai mare poluator deținut de investitori privați. Criticii au acuzat marile companii din industria combustibililor fosili că „sabotează acțiunea climatică” și că sunt „de partea greșită a istoriei”, dar au subliniat că datele privind emisiile sunt folosite tot mai des pentru a le cere socoteală.

Producătorii de combustibili fosili deținuți de stat au reprezentat 17 dintre primii 20 de mari emițători din raportul Carbon Majors, autorii spunând că acest lucru scoate în evidență barierele politice majore în calea combaterii încălzirii globale. Toate cele 17 companii sunt controlate de state care s-au opus unei propuneri de eliminare treptată a combustibililor fosili la summitul climatic ONU Cop30, desfășurat în decembrie, inclusiv Arabia Saudită, Rusia, China, Iran, Emiratele Arabe Unite și India. Peste 80 de alte state au susținut planul de eliminare treptată.

Potrivit surselor citate, Saudi Aramco a fost responsabilă pentru 1,7 miliarde de tone de CO2, o mare parte provenind din petrolul exportat. Dacă ar fi un stat, Aramco ar fi al cincilea cel mai mare poluator de carbon din lume, imediat după Rusia. Astfel, producția de combustibili fosili a ExxonMobil a generat 610 milioane de tone de CO2, ceea ce ar plasa compania pe locul nouă la nivel global, înaintea Coreei de Sud.

După o scurtă scădere în timpul pandemiei de Covid, arderea continuă a combustibililor fosili a dus la reluarea creșterii anuale a emisiilor de carbon, care ating în fiecare an niveluri record. Pentru a respecta obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5°C, emisiile ar fi trebuit să scadă cu 45% până în 2030, un prag considerat acum imposibil de atins. Cu toate acestea, spun experții, limitarea depășirii acestui prag rămâne esențială, deoarece fiecare fracțiune de grad în plus agravează impactul climatic asupra comunităților.

„În fiecare an, emisiile globale devin tot mai concentrate într-un grup tot mai restrâns de mari producători, în timp ce producția totală continuă să crească”, a declarat Emmett Connaire, de la think tank-ul InfluenceMap, care a coordonat cercetarea.

Fuziunile recente din sectorul petrolier au inclus achiziția Pioneer Natural Resources de către ExxonMobil și preluarea companiei Hess de către Chevron.

„Această analiză recentă confirmă o realitate dură: un grup puternic și concentrat de corporații din industria combustibililor fosili nu doar că domină emisiile globale, ci sabotează activ acțiunea climatică și slăbesc ambiția guvernelor”, a precizat Tzeporah Berman, de la Fossil Fuel Non-Proliferation Treaty Initiative.

Inițiativa urmărește obținerea unei cooperări internaționale care să oprească extinderea combustibililor fosili și să demareze o tranziție echitabilă de la cărbune, petrol și gaze. Berman a spus că o reuniune din aprilie, în Columbia, a celor 80 de state care susțin eliminarea treptată a combustibililor fosili reprezintă un pas esențial pentru asigurarea unui viitor sustenabil.

„Cele mai recente date din Carbon Majors arată din nou că marii emițători sunt de partea greșită a istoriei. În timp ce energia curată și electrificarea primesc deja, la nivel global, aproape de două ori mai multe investiții decât combustibilii fosili, marii poluatori insistă să se agațe de produse depășite și poluante. Datele oferă însă un instrument pentru majoritatea tot mai numeroasă care se mobilizează în favoarea soluțiilor bazate pe știință și a responsabilizării”, a declarat Christiana Figueres, fostă șefă a ONU pentru climă.

Baza de date Carbon Majors a stat la baza unor analize recente care au legat direct emisiile de carbon ale celor mai mari companii din industria combustibililor fosili de zeci de valuri de căldură mortale, care altfel ar fi fost practic imposibile. Aceleași date au permis unui alt studiu să atribuie pierderi economice de ordinul trilioanelor de dolari, cauzate de căldura extremă, unor companii individuale din acest sector.

Sursele citate mai precizează că, baza de date a fost folosită și ca probă în procese, precum cazul Lliuya v. RWE, un dosar emblematic de litigiu climatic din Germania, precum și în legi de tip „climate superfund” din New York și Vermont, care obligă marile companii de combustibili fosili să plătească pentru proiecte de protecție a populației împotriva impactului climatic, precum inundațiile și valurile de căldură extremă.

„Dovezile se adună constant. Curtea Internațională de Justiție și instanțele din întreaga lume fac din ce în ce mai clar legătura dintre producția de combustibili fosili și distrugerea climei, subliniind că marii poluatori trebuie să renunțe la combustibilii fosili și să plătească. Atunci când faptele sunt evidente și legea este clară, trebuie să urmeze și răspunderea”, a declarat și Rebecca Brown, directoarea Center for International Environment Law.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Saudi Aramco a refuzat să comenteze, iar ExxonMobil nu a răspuns solicitărilor de a comenta.

#CO2 #combustibili #companii #criză climatică

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.