Un adevăr dur despre soarta statelor mici a fost formulat de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial de la Davos: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu.” O constatare care descrie și situația R. Moldova, aflată într-un context geopolitic tot mai volatil.

Ieri, președinta Maia Sandu a declarat că securitatea și viitorul țării depind de alianțe solide și parteneri de încredere. Relațiile cu Uniunea Europeană, Rusia și Ucraina, precum și subiectul Unirii cu România au fost abordate în cadrul primei conferințe de presă din acest an a șefei statului.

Declarațiile vin în apropierea Zilei Unirii, marcată sâmbătă la Iași, moment care readuce în prim-plan discuțiile despre relația dintre România și R. Moldova. Tot mai multe voci vorbesc despre o nouă etapă a acestui parteneriat, însă Unirea rămâne un subiect sensibil, susținut de unii și respins de alții.

Pe plan intern, Guvernul anunță demararea reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului a recunoscut că există îngrijorări legate de acest proces. În același timp, Parlamentul se pregătește pentru prima ședință din sesiunea de primăvară, programată pentru 2 februarie, într-un an cu mize majore pentru direcția strategică a țării.

Cât de vulnerabilă este Moldova în fața marilor puteri, în lipsa unei umbrele clare de securitate?
Care este linia roșie peste care Moldova nu ar trebui să treacă niciodată?
Este societatea moldovenească pregătită psihologic pentru decizii radicale?
Dacă UE întârzie aderarea Moldovei, care este planul B?
Este momentul potrivit pentru o discuție deschisă și onestă despre Unire?
Care poate fi cea mai sigură cale de supraviețuire a Moldovei în următorul deceniu?
Neutralitatea mai poate fi o soluție reală pentru securitatea Moldovei?
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate sau un risc politic?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 23 ianuarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV.

Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alecu Reniță, deputat în Primul Parlament al Moldovei Independente și Dorin Chirtoacă, politician, ex-primar al municipiului Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.