Un bărbat de 39 de ani a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru conducerea unui autovehicul în stare de ebrietate alcoolică, fără permis de conducere. Instanța a decis, de asemenea, anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

La data de 8 martie 2025, inculpatul, după ce consumase alcool, a condus un automobil pe străzile municipiului Chișinău. În timpul deplasării, acesta a fost stopat de polițiști și supus testării alcoolscopice cu aparatul „Drager”, care a indicat o concentrație de 1,10 mg/l alcool în aerul expirat, depășind limita legal admisă și punând în pericol siguranța participanților la trafic.

Ulterior, la 13 aprilie 2025, bărbatul a condus din nou automobilul în stare de ebrietate pe drumurile unui raion din țară, deși permisul său de conducere fusese anterior ridicat provizoriu. În momentul controlului, i s-a solicitat să fie supus unui examen medical pentru recoltarea probelor biologice, necesare pentru stabilirea gradului de ebrietate și a tipului de substanțe consumate, însă inculpatul a refuzat.

Inculpatul nu și-a recunoscut integral vina. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Centru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că bărbatul a mai fost anterior condamnat pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, printr-o sentință din anul 2020, când pedeapsa i-a fost aplicată sub forma muncii neremunerate în folosul comunității. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.

#Chisinau #condamnare #fara permis de conducere #sofer baut

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.