Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

România, trimisă la Curtea de Justiție a UE pentru că nu a închis și reabilitat depozitele de deșeuri

30 Ian. 2026, 16:12
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
30 Ian. 2026, 16:12 // În Lume //  Realitatea.md

Comisia Europeană a decis, vineri, 30 ianuarie, să dea România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor privind depozitarea deșeurilor. Decizia vine în contextul în care România nu a închis și nu a reabilitat toate depozitele de deșeuri neconforme, așa cum este prevăzut în Tratatul de aderare la UE și în Directiva europeană privind depozitele de deșeuri, scrie Antena 3 CNN.

Conform regulilor europene, statele membre sunt obligate să închidă și să refacă depozitele de deșeuri care nu au autorizație sau nu respectă condițiile legale de funcționare. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru protejarea sănătății oamenilor și a mediului, deoarece depozitarea necontrolată a deșeurilor poate avea efecte grave pe termen lung.

În acest sens, România a beneficiat de o perioadă de tranziție, care a permis unor depozite să funcționeze până la 16 iulie 2017. După această dată, toate depozitele neconforme trebuiau închise și reabilitate. Autoritățile române au raportat că 92 de depozite au fost închise și reabilitate, însă 15 situri continuă să funcționeze fără planuri clare de refacere. Din acest motiv, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de avertizare în octombrie 2020, urmată de un aviz motivat în februarie 2024. Cu toate acestea, în pofida unor progrese, nouă depozite nu au fost încă reabilitate.

„Comisia consideră că eforturile depuse de autorităţile române au fost până în prezent insuficiente”, se arată în comunicat.

În consecință, executivul european a decis să inițieze o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Directiva privind depozitele de deșeuri stabilește standarde clare pentru a preveni efectele negative asupra sănătății oamenilor, apei, solului și aerului și urmărește reducerea treptată a depozitării deșeurilor, în special a celor care pot fi reciclate sau valorificate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.