Pe 29 ianuarie, Liga Studenților din Basarabia a lansat oficial Studiul privind transparența celor 12 universități publice din Republica Moldova – ediția 2024. Raportul se bazează pe o metodologie riguroasă, cu 55 de indicatori, grupați în 8 categorii esențiale de analiză.

Clasamentul Transparenței 2024

Metodologia este structurată în 8 domenii de evaluare, care acoperă 55 de indicatori și un punctaj maxim de 100 de puncte. Clasamentul general al universităților variază între 0%, corespunzător celui mai scăzut nivel de transparență, și 100%, reprezentând nivelul maxim. Pentru a facilita comparația, universitățile monitorizate au fost grupate pe o scară graduală. Astfel, cel mai înalt nivel de transparență este încadrat în clasa A (70% – 100%), urmat de clasa B (55% – 69%), clasa C (40% – 54%), clasa D (25% – 39%), clasa E (10% – 24%), iar cel mai scăzut nivel de transparență este încadrat în clasa F (0%–9%). Distribuția universităților pe aceste clase este prezentată în tabelele de mai jos.

În cadrul evenimentului s-a desfășurat un panel de discuție care a evidențiat că transparența crește încrederea dintre studenți și administrații, stimulează competiția pozitivă între universități și încurajează implicarea tinerilor. Participanții au subliniat că transparența este nu doar o obligație legală, ci și un instrument important pentru modernizarea universităților.

Carolina Ungureanu, vicedirectoarea IDIS „Viitorul”, a subliniat rolul de catalizator al acestui exercițiu:

„S-a stimulat concurența frumoasă între administrații… Când noi am publicat comunicatul și o administrație s-a văzut la coadă, a zis că eu nu vreau să rămân cumva mai jos decât altă autoritate”. Totodată, ea a precizat că: „Transparența și monitorizarea transparenței este un instrument care oferă de fapt autorităților… posibilitatea să fie deschise, transparente, unde nu este loc de interpretări”.

Alexandru Petrov, directorul Agenției Naționale pentru Tineret, a evidențiat rolul vital al activismului studențesc:

„Mișcările studențești… acolo se află inovația și eu tare cred că acolo se află și viitorul democrației”, de asemenea a menționat că „Învățământul trebuie să țină pasul… să vadă tinerii nu ca niște beneficiari pasivi ai informațiilor, dar să-i vadă ca o comunitate, ca niște parteneri destul de activi”

Mariana Iațco, doctor conferențiar universitar, a punctat faptul că transparența trebuie să ajungă în zonele cele mai sensibile ale vieții academice:

„Avem nevoie de politici sau proceduri interne de integritate academică, de zero toleranță la corupție, la hărțuire… toate acestea ne vorbesc despre încrederea în universitate”. Ea a atras atenția și asupra lacunelor de informare privind taxele, proiectele de internaționalizare și școlile doctorale, care ar trebui să fie mult mai vizibile pentru studenți.

Lansarea acestui studiu nu reprezintă o simplă ierarhizare a instituțiilor, ci un instrument strategic de bună guvernanță menit să transforme modul în care universitățile interacționează cu studenții și societatea. Universitățile sunt îndemnate să să ia rezultatele acestui studiu ca un reper în asigurarea unui proces mai transparent de furnizare a informațiilor de interes public

#IDIS Viitorul #Republica Moldova #Studenti #transparență #universitate

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.