Unii nu știu ce presupune reforma administrației publice locale, pe când alții consideră că procesul va aduce beneficii localităților. Realitatea a discutat, înainte de o ședință desfășurată la Guvern, cu câțiva dintre primarii orașelor din Moldova, pentru a alfa ce cred despre amalgamarea localităților și reducerea numărului de funcționari publici.

Edilul de Bălți, Alexandr Petkov, ne-a relatat că întâi ar vrea să clarifice statutul municipiului. În același timp, oficialul a menționat că localitățile din preajma orașului vor trebuie să recurgă la amalgamare cu localități din raioanele din apropierea lor.

„Să începem de la întrebarea dacă este nevoie sau nu este nevoie de reformă administrativă. Și eu sunt sigur că este nevoie. (…) Dar trebuie neapărat să știm că este nevoie și de a asigura autonomia publică locală. Este și o cerință europeană. Mai ales că noi suntem acum într-o perioadă care este plină de provocări. (…) În ceea ce privește municipiul Bălți, situația va fi puțin diferită. Nu suntem elegibili pentru procesul de amalgamare. Respectiv, satele acelea care sunt în jurul municipiului Bălți o să trebuiască cumva să decide împreună cu consiliile raionale”, a spus Petkov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primarul de Tvardița, Gheorghii Popov, a menționat că pentru a se expune cu referire la reformă, trebuie să știe ce va reprezenta procedura.

„Ca să apreciem reforma, trebuie să avem idee ce va fi. Cu regret, acum nu avem, voi spune așa, variante, ca să le discutăm. Sunt sigur că vor fi și oamenii vor manifesta înțelegere”, a relatat primarul.

Edilul de la Comrat, Serghei Anastasov, consideră că amalgamarea și reforma administrației publice locale va aduce beneficii. În opinia sa, prin reforme, Moldova se va apropia de Uniunea Europeană.

Primarul municipiului Strășeni a precizat că, în opinia sa, ar fi bine ca satele care nu au capacitate instituțională sau financiară să își asigure activitatea, au posibilitatea să se unească cu centrele raionale, care sunt și zone industriale dezvoltate. Totodată, potrivit oficialei, în orașe pot fi asigurate locuri de muncă, educație și servicii sociale eficiente.

Primarul de Ungheni, Vitalie Vrabie, a punctat că municipiul are capacitate suficientă de administrare, însă acceptă amalgamarea cu localitățile din vecinătate, pentru a crește potențialul economic și social.

#administrație publică #amalgamare #primari #raioane #reforma

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.