Pe 29 ianuarie, Liga Studenților din Basarabia a lansat oficial Studiul privind transparența celor 12 universități publice din Republica Moldova – ediția 2024. Raportul se bazează pe o metodologie riguroasă, cu 55 de indicatori, grupați în 8 categorii esențiale de analiză.

Clasamentul Transparenței 2024

Metodologia este structurată în 8 domenii de evaluare, care acoperă 55 de indicatori și un punctaj maxim de 100 de puncte. Clasamentul general al universităților variază între 0%, corespunzător celui mai scăzut nivel de transparență, și 100%, reprezentând nivelul maxim. Pentru a facilita comparația, universitățile monitorizate au fost grupate pe o scară graduală. Astfel, cel mai înalt nivel de transparență este încadrat în clasa A (70% – 100%), urmat de clasa B (55% – 69%), clasa C (40% – 54%), clasa D (25% – 39%), clasa E (10% – 24%), iar cel mai scăzut nivel de transparență este încadrat în clasa F (0%–9%). Distribuția universităților pe aceste clase este prezentată în tabelele de mai jos.

În cadrul evenimentului s-a desfășurat un panel de discuție care a evidențiat că transparența crește încrederea dintre studenți și administrații, stimulează competiția pozitivă între universități și încurajează implicarea tinerilor. Participanții au subliniat că transparența este nu doar o obligație legală, ci și un instrument important pentru modernizarea universităților.

Carolina Ungureanu, vicedirectoarea IDIS „Viitorul”, a subliniat rolul de catalizator al acestui exercițiu:

„S-a stimulat concurența frumoasă între administrații… Când noi am publicat comunicatul și o administrație s-a văzut la coadă, a zis că eu nu vreau să rămân cumva mai jos decât altă autoritate”. Totodată, ea a precizat că: „Transparența și monitorizarea transparenței este un instrument care oferă de fapt autorităților… posibilitatea să fie deschise, transparente, unde nu este loc de interpretări”.

Alexandru Petrov, directorul Agenției Naționale pentru Tineret, a evidențiat rolul vital al activismului studențesc:

„Mișcările studențești… acolo se află inovația și eu tare cred că acolo se află și viitorul democrației”, de asemenea a menționat că „Învățământul trebuie să țină pasul… să vadă tinerii nu ca niște beneficiari pasivi ai informațiilor, dar să-i vadă ca o comunitate, ca niște parteneri destul de activi”

Mariana Iațco, doctor conferențiar universitar, a punctat faptul că transparența trebuie să ajungă în zonele cele mai sensibile ale vieții academice:

„Avem nevoie de politici sau proceduri interne de integritate academică, de zero toleranță la corupție, la hărțuire… toate acestea ne vorbesc despre încrederea în universitate”. Ea a atras atenția și asupra lacunelor de informare privind taxele, proiectele de internaționalizare și școlile doctorale, care ar trebui să fie mult mai vizibile pentru studenți.

Lansarea acestui studiu nu reprezintă o simplă ierarhizare a instituțiilor, ci un instrument strategic de bună guvernanță menit să transforme modul în care universitățile interacționează cu studenții și societatea. Universitățile sunt îndemnate să să ia rezultatele acestui studiu ca un reper în asigurarea unui proces mai transparent de furnizare a informațiilor de interes public

#IDIS Viitorul #Republica Moldova #Studenti #transparență #universitate

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.