Pe 29 ianuarie, Liga Studenților din Basarabia a lansat oficial Studiul privind transparența celor 12 universități publice din Republica Moldova – ediția 2024. Raportul se bazează pe o metodologie riguroasă, cu 55 de indicatori, grupați în 8 categorii esențiale de analiză.

Clasamentul Transparenței 2024

Metodologia este structurată în 8 domenii de evaluare, care acoperă 55 de indicatori și un punctaj maxim de 100 de puncte. Clasamentul general al universităților variază între 0%, corespunzător celui mai scăzut nivel de transparență, și 100%, reprezentând nivelul maxim. Pentru a facilita comparația, universitățile monitorizate au fost grupate pe o scară graduală. Astfel, cel mai înalt nivel de transparență este încadrat în clasa A (70% – 100%), urmat de clasa B (55% – 69%), clasa C (40% – 54%), clasa D (25% – 39%), clasa E (10% – 24%), iar cel mai scăzut nivel de transparență este încadrat în clasa F (0%–9%). Distribuția universităților pe aceste clase este prezentată în tabelele de mai jos.

În cadrul evenimentului s-a desfășurat un panel de discuție care a evidențiat că transparența crește încrederea dintre studenți și administrații, stimulează competiția pozitivă între universități și încurajează implicarea tinerilor. Participanții au subliniat că transparența este nu doar o obligație legală, ci și un instrument important pentru modernizarea universităților.

Carolina Ungureanu, vicedirectoarea IDIS „Viitorul”, a subliniat rolul de catalizator al acestui exercițiu:

„S-a stimulat concurența frumoasă între administrații… Când noi am publicat comunicatul și o administrație s-a văzut la coadă, a zis că eu nu vreau să rămân cumva mai jos decât altă autoritate”. Totodată, ea a precizat că: „Transparența și monitorizarea transparenței este un instrument care oferă de fapt autorităților… posibilitatea să fie deschise, transparente, unde nu este loc de interpretări”.

Alexandru Petrov, directorul Agenției Naționale pentru Tineret, a evidențiat rolul vital al activismului studențesc:

„Mișcările studențești… acolo se află inovația și eu tare cred că acolo se află și viitorul democrației”, de asemenea a menționat că „Învățământul trebuie să țină pasul… să vadă tinerii nu ca niște beneficiari pasivi ai informațiilor, dar să-i vadă ca o comunitate, ca niște parteneri destul de activi”

Mariana Iațco, doctor conferențiar universitar, a punctat faptul că transparența trebuie să ajungă în zonele cele mai sensibile ale vieții academice:

„Avem nevoie de politici sau proceduri interne de integritate academică, de zero toleranță la corupție, la hărțuire… toate acestea ne vorbesc despre încrederea în universitate”. Ea a atras atenția și asupra lacunelor de informare privind taxele, proiectele de internaționalizare și școlile doctorale, care ar trebui să fie mult mai vizibile pentru studenți.

Lansarea acestui studiu nu reprezintă o simplă ierarhizare a instituțiilor, ci un instrument strategic de bună guvernanță menit să transforme modul în care universitățile interacționează cu studenții și societatea. Universitățile sunt îndemnate să să ia rezultatele acestui studiu ca un reper în asigurarea unui proces mai transparent de furnizare a informațiilor de interes public

#IDIS Viitorul #Republica Moldova #Studenti #transparență #universitate

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.