Fosta ministră a Finanțelor și actuala deputată PAS, Victoria Belous, a explicat cum a ajuns, împreună cu soțul său, să dețină bunuri imobile evaluate la peste 10 milioane de lei, într-un context în care pentru mulți moldoveni asemenea sume par greu de imaginat. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui podcast moderat de Nata Albot, scrie Bani.md.

Întrebată cum este să fii „milionar corect” în Republica Moldova, Belous a spus că salariul nu a fost principala sursă de venit, deși ea activează de peste 18 ani, iar soțul său chiar mai mult. Potrivit acesteia, familia a ales să investească preponderent în domeniul imobiliar, sector care le-a adus cele mai mari venituri. „Dacă ne limitam doar la salariu, este imposibil. Am ales investițiile imobiliare, care ne-au adus cei mai mulți bani, pe care i-am declarat și pentru care am achitat impozitele”, a declarat deputata, subliniind că plata taxelor a fost făcută „chiar cu plăcere”, deoarece contribuțiile fiscale se regăsesc ulterior în proiecte publice.

Datele din declarația de avere și interese personale, depusă la încetarea mandatului de ministru pentru anul 2025, arată că Victoria Belous și familia sa dețin terenuri, case de locuit aflate în construcție, spații comerciale și alte bunuri imobile, precum și automobile și datorii contractate pentru investiții. Valoarea cumulată a activelor imobiliare depășește câteva milioane de lei, iar o parte din proprietăți au fost dobândite în ultimii ani prin contracte de vânzare-cumpărare sau construcții proprii, potrivit documentului oficial

Belous a mai precizat că își asumă public statutul de persoană cu avere, atât timp cât veniturile sunt declarate și impozitate, iar sursa acestora este una legală. Declarațiile vin într-un context sensibil, în care tema averilor demnitarilor rămâne una intens dezbătută în societatea moldovenească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.