Actualmente, circa 320 de primării din Republica Moldova sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară, potrivit lui Alexei Buzu. Secretarul general al Guvernului a relatat într-un interviu pentru IPN că autoritățile se așteaptă ca numărul lor să crească.

Cabinetul de miniștri planifică modificări ale legislației, pentru a simplifica procedurile de amalgamare. Mai exact, s-ar putea propune ca organizarea alegerilor anticipate să fie excluse.

„Noi ne propunem ca etapa de până acum a procesului legată de alegerile anticipate să fie scoasă. Primăriile vor fi implicate într-un proces de amalgamare voluntar, fără a fi nevoie de să organizeze alegerile anticipate. Noi putem să pregătim procesul, iar alegerile vor avea loc în data alegerilor locale generale din 2027.

Vom simplifica mai multe proceduri. Vom oferi mai multe oportunități de a realiza și de a implica comunitatea. Vom veni cu stimulente și pe termen lung, și pe termen scurt. Spre exemplu, ne propunem să modificăm cadrul care reglementează modul în care primăriile beneficiază de surse proprii”, a declarat Buzu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, conform oficialului, amalgamarea voluntară va deveni normativă. Mai exact, în localitățile unde numărul populației este mic și nu s-a recurs la procedură benevol, aceasta va fi implementată prin lege.

„Vom discuta cu ei și pentru ele va fi administrat un proces de amalgamare normativă, în care nu vor fi prezente anumite stimulente. Și ele vor trece prin acest proces în baza unei legi. Mai mult, procesul de amalgamare normativă și voluntară va fi valabil și accesibil și după 2027, deci după alegerile din 2027”, a spus Buzu.

Guvernul a anunțat pe 20 ianuarie că începe consultări pentru reforma administrației publice locale. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

#alegeri #Alexei Buzu #amalgamare #Primării #reforma administratiei publice

Curtea Supremă a Rusiei a decis luni excluderea partidului liberal pro-occidental Iabloko din cursa pentru alegerile parlamentare din septembrie. Principalul motiv invocat de autorități este primirea unor finanțări din străinătate, interzise de legislația rusă, relatează Reuters.

Procesul a fost inițiat în urma unei plângeri depuse de partidul naționalist pro-Kremlin Rodina, care a acuzat Iabloko că reprezintă o mișcare ce urmărește să submineze Rusia și procesul electoral.

La rândul său, Comisia Electorală Centrală a prezentat instanței un document în care susține că Iabloko ar fi primit „finanțări din străinătate”.

Liderul partidului, Nikolai Ribakov, respinge însă aceste argumente și susține că adevăratul motiv al excluderii formațiunii este poziția sa împotriva războiului din Ucraina. În fața Curții Supreme, Ribakov a declarat că Iabloko este în favoarea păcii, în timp ce Kremlinul susține continuarea războiului.

Iabloko este singurul partid politic din Rusia care cere încetarea necondiționată a războiului din Ucraina. Formațiunea consideră că alegerile parlamentare din septembrie ar putea reprezenta o modalitate prin care milioane de ruși să își exprime opoziția față de război.

Partidul, al cărui nume înseamnă „măr” în limba rusă, a reprezentat una dintre principalele formațiuni liberale pro-occidentale din Rusia în anii ’90. În ultimii ani, însă, influența sa electorală a scăzut, iar Iabloko nu mai are reprezentanți în Duma de Stat din 2003.

Decizia Curții Supreme vine în contextul intensificării presiunilor asupra vocilor politice care se opun războiului. Partidul Rusia Unită, formațiunea dominantă care îl susține pe Vladimir Putin, este considerat principalul favorit la alegerile parlamentare din septembrie.