Cătălin Lungu se implică în „războiul” dintre Emilian Crețu și Valeriu Mircea. Vlogherul s-a expus pe TikTok despre cearta dintre cei doi pe online.

Lungu a spus că nu este de acord cu părerea lui Emilian Crețu despre demisia Anastasiei Nichita în Parlament. În același timp, el a criticat și reacția lui Valeriu Mircea la declarațiile făcute de actor.

„Cum a răspuns Mircea, mi s-a făcut rușine pentru 15 generații înainte. Trebuie să poți”, a spus Lungu într-un video publicat pe rețeaua de socializare.

La scurt timp, Valeriu Mircea a publicat un nou video, cu replică. Totodată, sportivul s-a declarat indignat că este prezentat în presă drept soțul Anastasiei Nichita și a spus că nu înțelege reacțiile la declarația pe care a făcut-o despre afirmațiile lui Emilian Crețu.

„Tu să îmi indici mie cu cine trebuie să vorbesc, este o greșeală. Tu nu ești nimeni, ca să decizi mie cu cine trebuie să am o ceartă în mediul online”, i-a răspuns campionul lui Lungu.

Valeriu Mircea și Emilian Crețu au făcut schimb de replici pe internet după ce actorul s-a expus despre demisia Anastasiei Nichita din Parlament. În opinia sa, partidul de guvernare a avut o strategie, atunci când a invitat mai multe vedete să participe la alegerile parlamentare pe lista PAS, iar următorul care va pleca din Legislativ ar putea fi dirijorul Nicolae Botgros.

Drept reacție, soțul sportivei a respins ipoteza actorului, l-a numit „Emiliana” și „clovn al Moldovei” pe Crețu.

#Catalin Lungu #demisie #Emilian Cretu #scandal #Valeriu Mircea

Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos vor să semneze în acest an acorduri cu țări terțe pentru a-i scoate din UE pe migranții extracomunitari fără rezidență legală, scrie hotnews.ro.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unei reuniuni găzduite de Danemarca, potrivit Reuters.

Țările în cauză, cunoscute ca Grupul celor Cinci, spun că au convenit asupra unor pași concreți pentru un acord cu o țară din afara UE privind centre de returnare. Nu au menționat numele statelor de la care se așteaptă să găzduiască astfel de centre.

„Dorim să ajungem la un acord cu țări terțe în acest an, care să permită înființarea de centre de returnare”, le-a declarat reporterilor ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, într-o conferință de presă la Copenhaga.

Grupul, care a organizat o serie de reuniuni în acest an, intenționează să se reunească la München, Germania, la sfârșitul lunii septembrie.

În iunie, Parlamentul European a aprobat o revizuire a politicii în sectorul migrației, care vizează accelerarea deportărilor și posibilitatea statelor membre de a înființa centre în străinătate, ceea ce, potrivit criticilor, ar putea slăbi garanțiile pentru solicitanții de azil.

„Riscuri considerabile pentru drepturile omului”

Consiliul Europei, un organism din afara UE care promovează drepturile omului, democrația și statul de drept pe întreg continentul, a declarat în iulie că astfel de centre de returnare prezintă „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, iar alte câteva organizații au criticat, de asemenea, planul.

Secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, Charlotte Slente, a declarat că ar fi mai bine să fie implementat Pactul UE privind migrația și azilul, care se concentrează pe un control mai strict la frontieră, proceduri mai rapide de azil și returnare și sisteme digitale extinse pentru gestionarea cererilor de azil.

„Centrele de returnare se concentrează pe un număr mic de returnări, nu vor împiedica oamenii să adopte rute și mai periculoase și ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Slente.

Danemarca se așteaptă să fie gata să trimită migranți către centrul de returnare cel târziu în 2027, a declarat ministrul imigrației și integrării, Morten Bodskov.