O grupare criminală specializată în traficul ilegal de persoane din Moldova către state ale Uniunii Europene a fost destructurată de oamenii legii. În urma măsurilor speciale de investigație, polițiștii de frontieră au stabilit că, marți, 3 ianuarie 2026, cinci cetățeni străini au fost transportați din Chișinău către Ungheni, în apropierea frontierei de stat, unde urma să fie pus în aplicare planul de traversare ilegală a frontierei moldo-române.

Cazul implică patru tineri din Republica Moldova, cu vârste cuprinse între 20 și 26 de ani, care aveau roluri bine definite în schema infracțională, acționând ca transportatori și călăuze. Aceștia facilitau deplasarea și tentativa de trecere ilegală a frontierei pentru cinci cetățeni de origine afro-asiatică: trei din Nigeria, unul din Bangladesh și unul din India.

Străinii, patru bărbați și o femeie, cu vârste între 23 și 42 de ani, au declarat că intenționau să ajungă în state ale Uniunii Europene. Ulterior, pe acest caz a fost inițiată o cauză penală pentru organizarea migrației ilegale, iar persoanele sunt cercetate penal, infracțiune ce prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 12 ani și amendă de la 300.000 la 400.000 de lei.

„Inițial, suspecții au fost reținuți pentru 72 de ore, iar ulterior, prin decizia instanței de judecată, acestora le-a fost aplicată măsura preventivă a arestului la domiciliu. Cele trei mijloace de transport utilizate pentru transportarea migranților au fost indisponibilizate pe teritoriul Sectorului Poliției de Frontieră Ungheni. Investigațiile continuă sub coordonarea organelor de drept, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și identificării eventualilor complici”, transmite Poliția de Frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#migratie ilegala #Moldova #UE

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.