Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, inițiază discuții cu țările europene privind o listă de concesii pe care Europa ar trebui să le solicite Rusiei, ca parte a unui potențial acord de încheiere a războiului ruso-ucrainean, declarațiile sale venind după o conversație cu presa de la Bruxelles, scrie Reuters.

„Toți cei prezenți la masa negocierilor – inclusiv Rusia și Statele Unite – trebuie să înțeleagă că acordul Europei este necesar aici. Și că și noi avem propriile noastre condiții. Și trebuie să le punem cereri nu ucrainenilor, care sunt deja supuși unei presiuni enorme, ci rușilor”, a remarcat Kallas.

Întrebată ce ar putea fi inclus pe această listă, Kallas a menționat cererea de returnare a tuturor copiilor ucraineni duși în Rusia, precum și stabilirea unei limite a numărului de membri ai armatei ruse.

„Dacă nu apărăm nimic, nu are rost să ne asistăm la masa negocierilor. Este important să discutăm ce concesii dorim din partea Rusiei pentru a asigura o pace durabilă”, a adăugat ea.

Anterior, șefa diplomației UE, a subliniat că Ucraina este supusă unei presiuni enorme de a face concesii dureroase, ceea ce ar putea diminua responsabilitatea Rusiei pentru război. Totodată, Kaja Kallas a afirmat că Uniunea Europeană dorește să înființeze două centre de instruire militară în Ucraina, ca parte a garanțiilor de securitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bruxelles #lideri europeni #ofensivă rusească #război Ucraina #sanctiuni

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.