Gorea Iurie, cumătrul lui Andrei Spînu, reținut în mai 2025 de ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii municipiului Bălți într-un dosar de corupere pasivă în circumstanțe agravante, a fost trimis în judecată. Cauza urmează să fie examinată în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, de judecătorul Nicolae Corcea. Prima ședință este programată pentru 4 martie 2026, iar dosarul a fost înregistrat în instanță la 11 februarie 2026, scrie telegraph.md.

În mai 2025, șeful Biroului Vamal Centru, Gorea Iurie, și un broker vamal au fost reținuți de CNA și procurorii municipiului Bălți într-un dosar de corupere pasivă în circumstanțe agravante. Potrivit anchetei, cei doi ar fi primit în mai multe tranșe peste 40 000 de dolari pentru a facilita trecerea mărfurilor peste frontiera Republicii Moldova, inclusiv pe segmentul transnistrean, și pentru a omite încălcări ale legislației vamale.

Reținerile au avut loc în cadrul unor percheziții, în urma cărora au fost ridicate documente și sume de bani în valută străină, a căror proveniență este investigată. Ulterior, în luna iunie 2025, a fost reținut și un presupus complice.

După reținere, Gorea a declarat că banii găsiți asupra sa erau „de buzunar”, economiile familiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #Iurie Gore #judecată

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.