Războiul din Ucraina și relația dintre Europa și Statele Unite au dominat agenda Conferinței de Securitate de la München.

Liderul de la Kiev,Volodimir Zelenski a recunoscut sâmbătă, 14 februarie, în discursul ținut la reuniune, că simte presiune din partea lui Donald Trump, după ce președintele SUA i-a transmis că trebuie să facă pace rapid cu omologul rus, Vladimir Putin.

Războiul din Ucraina nu este doar un conflict regional. El a schimbat echilibrul de putere, a testat solidaritatea Occidentului și a pus sub semnul întrebării vechile certitudini de securitate. În acest context, rolul României în regiunea Mării Negre devine tot mai important, atât ca stat membru al Uniunii Europene și NATO, cât și ca punte strategică între Est și Vest. Președintele României, Nicușor Dan, va merge la Washington pentru a participa la Consiliul Păcii inițiat de liderul SUA, Donald Trump.

Dar poate cea mai dificilă întrebare privește Republica Moldova. Un stat neutru, cu trupe ruse pe teritoriul său, aflat între presiuni geopolitice și aspirații europene. Moldova se află la o răscruce istorică, iar deciziile de astăzi vor marca destinul unei generații.

Președinta Maia Sandu, aflată la Munchen, la Conferința de Securitate, a denunțat atacurile și amenințările Rusiei, menționând că ”Moldova trebuie să facă parte din UE, dacă vrem să ne păstrăm democrația. O Moldovă mai puternică în interiorul Uniunii Europene înseamnă o Europă mai puternică și mai sigură”.

Este presiunea exercitată de Donald Trump asupra lui Volodimir Zelenski un pas spre pace sau o concesie periculoasă în fața lui Vladimir Putin? Poate România să joace un rol strategic real la Marea Neagră sau rămâne doar un actor de sprijin în deciziile altora?

Se află Moldova în fața unei alegeri istorice curajoase sau a unui compromis impus de marile puteri? În ce domenii ar putea România și Republica Moldova să își consolideze colaborarea în viitorul apropiat? Ar putea deveni, în următorii ani, un subiect realist de dezbatere publică o eventuală unificare a Republicii Moldova cu România?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, luni, 16 februarie, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Iulian Chifu, analist de politică externă și securitate, fost consilier prezidențial la Cotroceni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iulian Chifu #Realitatea te priveste

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.