Războiul din Ucraina și relația dintre Europa și Statele Unite au dominat agenda Conferinței de Securitate de la München.

Liderul de la Kiev,Volodimir Zelenski a recunoscut sâmbătă, 14 februarie, în discursul ținut la reuniune, că simte presiune din partea lui Donald Trump, după ce președintele SUA i-a transmis că trebuie să facă pace rapid cu omologul rus, Vladimir Putin.

Războiul din Ucraina nu este doar un conflict regional. El a schimbat echilibrul de putere, a testat solidaritatea Occidentului și a pus sub semnul întrebării vechile certitudini de securitate. În acest context, rolul României în regiunea Mării Negre devine tot mai important, atât ca stat membru al Uniunii Europene și NATO, cât și ca punte strategică între Est și Vest. Președintele României, Nicușor Dan, va merge la Washington pentru a participa la Consiliul Păcii inițiat de liderul SUA, Donald Trump.

Dar poate cea mai dificilă întrebare privește Republica Moldova. Un stat neutru, cu trupe ruse pe teritoriul său, aflat între presiuni geopolitice și aspirații europene. Moldova se află la o răscruce istorică, iar deciziile de astăzi vor marca destinul unei generații.

Președinta Maia Sandu, aflată la Munchen, la Conferința de Securitate, a denunțat atacurile și amenințările Rusiei, menționând că ”Moldova trebuie să facă parte din UE, dacă vrem să ne păstrăm democrația. O Moldovă mai puternică în interiorul Uniunii Europene înseamnă o Europă mai puternică și mai sigură”.

Este presiunea exercitată de Donald Trump asupra lui Volodimir Zelenski un pas spre pace sau o concesie periculoasă în fața lui Vladimir Putin? Poate România să joace un rol strategic real la Marea Neagră sau rămâne doar un actor de sprijin în deciziile altora?

Se află Moldova în fața unei alegeri istorice curajoase sau a unui compromis impus de marile puteri? În ce domenii ar putea România și Republica Moldova să își consolideze colaborarea în viitorul apropiat? Ar putea deveni, în următorii ani, un subiect realist de dezbatere publică o eventuală unificare a Republicii Moldova cu România?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, luni, 16 februarie, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Iulian Chifu, analist de politică externă și securitate, fost consilier prezidențial la Cotroceni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iulian Chifu #Realitatea te priveste

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.