Procurorul din Glodeni Ion Crișciuc, care a fost prins beat la volan și a demisionat, a fost sancționat cu eliberarea din funcția de acuzator. Decizia a fost aprobată de Colegiul de Disciplină și Etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Procedura disciplinară a fost inițiată în urma autosesizării lui Andrei Cebotari, membru numit de Parlament în CSP. Funcționarul afirmă că membrii Colegiului au analizat cauza strict sub aspect disciplinar și deontologic, fără a se pronunța asupra răspunderii penale, aceasta fiind de competența organelor abilitate.

„În urma examinării probelor administrate, Colegiul a reținut că prin conduita manifestată au fost încălcate obligațiile de comportament ireproșabil și principiile de etică profesională aplicabile procurorilor. S-a constatat întrunirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 38 lit. f) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură – atitudine nedemnă și manifestări care aduc atingere onoarei, probității profesionale și prestigiului Procuraturii, cu aplicarea sancțiunii disciplinare – eliberarea din funcția de procuror.

Funcția de procuror presupune nu doar competență profesională, ci și un standard ridicat de conduită, inclusiv în afara exercitării atribuțiilor de serviciu. Încrederea publicului în justiție se construiește prin respectarea acestor standarde, în orice circumstanțe”, precizează Cebotari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Poliția a oprit automobilul condus de Ion Crișciuc în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, după ce oamenii legii au observat că vehiculul se deplasează haotic. Acuzatorul a refuzat testarea cu aparatul Dräger și recoltarea probelor biologice. Atunci funcționarul era șef-adjunct al Procuraturii raionului Glodeni.

Ulterior, reprezentanții Procuraturii Generale susțineau că oficialul și-a depus demisia.

Procurorul din Glodeni prins băut la volan: Materialele, transmise Colegiului de disciplină și etică al CSP

#CSP #demisie #eliberat din funcție #Glodeni #procuror

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.