Vânzarea cartelelor prepay ar putea fi reglementată mai dur, acestea urmând să fie achiziționate doar după prezentarea actelor de identitate, pentru a preveni infracțiunile, afirmă ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail Nichitin.

Oficiala a precizat că la proiectul de lege se lucrează, documentul urmând să fie prezentat în scurt timp în Parlament. Misail-Nichitin a mai precizat că asemenea experiență există și în alte state, iar cetățenii „de bună credință” nu vor fi afectați de măsură.

„Mai multe infracțiuni au fost comise prin utilizarea cartelelor preplătite. Noi avem mai multe situații, inclusiv dacă vă amintiți de cazul regretabil al Anei Maria (n. re.d: Ana Maria Guja, tânără însărcinată, răpită, violată și omorâtă în aprilie 2025 de fostul polițist Gheorghe Cotorobai), când s-a produs o infracțiunea gravă și Poliției i-a luat mult mai mult timp să identifice persoana. (…) Este o modalitate prin care orice persoană care utilizează o cartelă de telefonie să poată fi identificată în cazul în care comite o infracțiune”, a explicat ministra.

Daniella Misail Nichitin a punctat că măsura va ajuta forțele de ordine să identifice mai rapid persoanele care intenționează sau comit infracțiuni.

Șeful Poliției Național, Viorel Cernăuțeanu, a declarat recent la Realitatea TV că proiectul privind cartelele prepay se află la faza finală. Documentul ar urma să ajungă în scurt timp la dezbateri în Parlament. Conform oficialului, reticența operatorilor de telefonie mobilă a fost depășită.

#cartele #Daniella Misail-Nichitin #infractiuni #prepay #telefonie mobila

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.