Politicianul Petr Vlah a constatat că, „în ultimele zile, în spaţiul public a fost lansată o idee destul de periculoasă, care atentează direct la Autonomia Găgăuză. Mai concret, în contextul preconizatei reforme a administraţiei publice locale şi posibil a unei reforme administrativ-teritoriale, un fost ministru şi fost lider de partid (nu cred că e cazul să-i dau numele, căci e clar la cine mă refer) a propus ca teritoriul Republicii Moldova să fie împărţit în patru mari regiuni (Sud, Centru, Nord şi Est), iar Autonomia Găgăuză să fie lichidată, urmând să se regăsească în delimitarea teritorială menţionată”.

„Această idee trebuie combătută din start, deoarece poate tensiona şi mai mult situaţia legată de Autonomia Găgăuză, iar aceasta nu este nici în interesul Chişinăului, nici al Comratului. Constituirea Autonomiei Găgăuze a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria statului modern Republica Moldova. Atunci, într-o situaţie extrem de tensionată, s-a găsit o formulă reuşită şi eficientă de depăşire a unui conflict major şi de asigurare a păcii, liniştii, stabilităţii. Timp de mai bine de trei decenii în sudul Republicii Moldova este linişte anume pentru că există Autonomia Găgăuză şi noi nu putem admite ca o idee aberantă să arunce în aer ceea ce am obţinut cu atâta greu cu decenii în urmă. Repet ceea ce am spus de nenumărate ori: găgăuzii nu sunt separatişti, ci, din contra, sunt adevăraţi patrioţi ai Republicii Moldova, promotori ai statalismului moldovenesc, iar autonomia de care beneficiază e necesară inclusiv pentru conservarea culturii, limbii, valorilor seculare pe care le au. Dacă ceva legat de Autonomia Găgăuză nu funcţionează bine, trebuie să vedem din ce cauză anume şi să eliminăm problemele existente prin dialog, prin abordări constructive, dar nu să venim cu apeluri halucinante la lichidarea Autonomiei”, a declarat el.

Fostul deputat a menționat că nu crede că este întâmplător faptul că ideea respectivă a fost aruncată în spaţiul public practic concomitent cu prima tentativă comună a autorităţilor de la Comrat şi a factorilor responsabili de la Chişinău de a identifica o soluţie pentru deblocarea situaţiei legate de alegerile din Găgăuzia.

„Cineva a considerat necesar să toarne gaz pe foc într-un moment atât de important. Care sunt interesele reale urmărite nu este greu să ne dăm seama, dar ceea ce contează este să nu ne lăsăm provocaţi şi atraşi în polemici inutile şi periculoase. Cu atât mai mult că Autonomia Găgăuză este prevăzută în Constituţia Republicii Moldova (articolul 110 alineatul 1) şi orice atentat la ea este şi un atentat direct la Legea Supremă. Eu aş vrea să-l văd pe acel (pe acei) care vor îndrăzni să propună modificarea Constituţiei din acest punct de vedere! Or, acel cineva (acei cineva) vor trebui să-şi asume şi posibilele consecinţe”, a adăugat el.

Petr Vlah, în context, a lansat un apel la calm şi raţiune. „Iar pe cei care lansează idei halucinante legate de Autonomia Găgăuză, propun să-i taxăm corespunzător comportamentului lor. Căci, în situaţia în care suntem, nici un om cu adevărat raţional, nu poate propune lichidarea Autonomiei Găgăuze!”, a mai spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gagauzia #petr vlah #reforma

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.