Doi ex-polițiști de la Ialoveni și doi complici ai acestora au fost condamnați la închisoare pentru corupere pasivă. Oamenii legii au primit câte șase ani de detenție, iar complicii câte cinci ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, inculpații au fost amendați cu câte 120.000 de lei și au fost privați de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de nouă ani.

Instanța a dispus, de asemenea, încasarea sumei de 1.500 de euro din contul inculpaților în favoarea persoanei de la care au fost primiți banii, iar în privința corpurilor delicte, respectiv a mijloacelor bănești în sumă de 3.500 de euro, s-a dispus restituirea acestora Centrului Național Anticorupție (CNA), autoritatea care le-a eliberat.

Procuratura Anticorupție (PA) precizează că persoanele erau acuzate și de depășirea atribuțiilor de serviciu, însă pe acest capăt de acuzare instanța a dispus achitarea, motivând că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

„În luna septembrie 2014, inculpații, după ce ar fi înscenat o infracțiune de punere în circulație a substanțelor narcotice, ar fi extorcat de la un bărbat suma de 7.000 de euro, pentru a mușamaliza cazul. Ulterior, în urma discuțiilor, părțile ar fi convenit asupra sumei de 5 000 de euro.

În aceeași zi, bărbatul ar fi reușit să găsească 1.500 de euro de la o rudă și ar fi transmis banii prin intermediul unui complice, care presta servicii de taxi, pentru a evita contactul direct cu polițiștii. Restul sumei, 3 500 de euro, a fost transmis sub controlul Centrului Național Anticorupție. După transmiterea banilor, persoana a fost reținută în flagrant delict, asupra acesteia fiind depistată suma de 3 500 de euro”, transmite PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acuzatorul de stat urmează să decidă asupra oportunității contestării sentinței cu apel la Curtea de Apel Centru, în termen de 15 zile.

#complici #corupere pasiva #fosti politisti condamnati

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.