De la începutul anului 2026, în Republica Moldova au fost importate 0,06 tone de grâu din Germania, 22 de tone de porumb din Ungaria și 66,65 de tone de floarea-soarelui din Ucraina. Datele au fost prezentate în cadrul ședinței Consiliului Economic, desfășurată la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), transmite BANI.MD.

Membrii Consiliului au analizat dinamica volumelor importate, efectele asupra producătorilor autohtoni și necesitatea consolidării mecanismelor de monitorizare și raportare, în vederea menținerii unui echilibru funcțional al pieței interne.

În cadrul reuniunii au fost prezentate și analize privind evoluțiile regionale. Piața cerealelor din bazinul Mării Negre rămâne, în anul 2026, unul dintre principalii factori de formare a prețurilor la nivel regional și global. Exporturile din statele riverane se mențin funcționale, în special prin porturile ucrainene și rusești, iar riscurile logistice s-au redus comparativ cu anii precedenți, contribuind la temperarea prețurilor regionale la grâu și porumb.

Potrivit sursei citate, estimările internaționale indică o ofertă globală suficientă la principalele cereale, iar pe termen scurt nu sunt anticipate creșteri semnificative de preț, piața fiind caracterizată de o volatilitate moderată. Totodată, piața rămâne sensibilă la condițiile agroclimatice din regiune, iar episoadele de secetă, exces de umiditate sau înghețuri târzii pot influența rapid așteptările de producție și dinamica prețurilor.

Totodată, pe agenda discuțiilor s-au regăsit și obligațiile privind completarea Cărții istoriei câmpului, restricțiile legale aplicabile dobândirii terenurilor agricole de către persoane străine, precum și regulile de utilizare a pășunilor, fânețelor și a terenurilor destinate cositului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul schimbărilor climatice, a fost abordat și subiectul consolidării rezilienței sectorului agricol, prin adaptarea tehnologiilor agricole, gestionarea eficientă a resurselor de apă și implementarea practicilor durabile. În perioada toamna 2025- iarna 2026, Republica Moldova a înregistrat precipitații peste media multianuală, pe alocuri cumulând 250–300 mm, situație care a generat constrângeri operaționale în sectorul vegetal.

#Cereale #import #Moldova

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.