Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a anunțat astăzi despre remanieri la nivel de management al IGP. Astfel, aceasta l-a prezentat efectivului Lilian Carabeț, care va prelua atribuțiile șefului Poliției Naționale, până la asigurarea interimatului sau numirea de către Guvern a noului șef al IGP.

Conform declarației de venit depusă pentru anul 2020, Carabeț indică o avere care se ridică la câteva milioane de lei.
Astfel, de la Inspectoratul national de investigatii al IGP a ridicat un salariu de 202 058.65 lei, iar de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova 128 924.09 MDL.

De asemenea, în 2020 Carabeț a vândut un automobil în valoare de 270 000.00 MDL. Conform declarației de avere depusă în 2019, ar fi vorba de un autoturism de model Volvo produs în 2014 și achiziționat de către acesta în 2018.

La capitolul bunuri, șeful interimar al IGP declară o casă de locuit în valoare de 876 793 MDL, un apartament 648 721 MDL și un garaj de 66 127 MDL. Acestea au fost achiziționate în anii 2013-2014.

Pe numele lui Lilian Carabeț sunt înregistrate și trei automobile. Un

Autoturism Vaz cu valoare de 20 000 de lei, un autoturism Suzuki care are un preț de 60 000 de lei și un Hyndai de 400 000 de lei.

Carabeț are și datorii. Un credit de 3000 de euro contractat în 2021.

Declarațiile sale de avere pot fi găsite pe portal-declaratii.ani.md.

Cine i-a luat locul lui Sergiu Paiu la IGP? Anterior a lucrat și la INI

#IGP #Lilian Carabeț #MAI

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.