Vladimir Putin și Donald Trump au avut o discuție telefonică de aproximativ o oră, axată în principal pe situația din Iran și pe negocierile privind războiul din Ucraina, a declarat asistentul prezidențial rus pentru politică externă, Iuri Ușakov, scrie agenția TASS.

Potrivit acestuia, conversația a avut un caracter „de lucru, constructiv și deschis”. În timpul discuției, Putin a menționat ceea ce a numit „avansul reușit” al trupelor ruse în operațiunea militară din Ucraina și a sugerat că această evoluție ar putea determina Kievul să accepte un acord de reglementare.

La rândul său, Trump și-a exprimat din nou interesul pentru o încetare rapidă a focului și pentru găsirea unei soluții de durată în Ucraina.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre situația din Iran și despre evoluțiile din Venezuela. Totodată, Putin și Trump și-au exprimat disponibilitatea de a menține un dialog regulat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#discuție telefonică #Donald Trump #Vladimir Putin

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia