Cabinetul de miniștri a aprobat denunțarea Acordului de constituire și statutului Comunității Statelor Independente (CSI). Astfel, Republica Moldova a inițiat procedurile de retragere definitivă din cadrul organizației.

Autoritățile susțin că hotărârea este luată în contextul nerespectării de către Federația Rusă a valorilor și principiilor fundamentale ale Comunității, prin care statele „recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente în cadrul Comunității”, precum și luând în considerare aspirațiile Moldovei de a adera la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Denunțarea acestor tratate fondatoare ale CSI nu presupune și nu condiționează încetarea participării Republicii Moldova la alte acorduri încheiate în cadrul CSI, care aduc beneficii concrete cetățenilor noștri și economiei naționale. Astfel, Republica Moldova va continua să aplice în relațiile cu statele membre CSI a tratatelor preponderent în domeniul comercial-economic, cum ar fi Acordul privind zona de liber schimb, atât timp cât acestea servesc intereselor economice ale țării”, precizează responsabilii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău.

Libera circulație a cetățenilor moldoveni în statele CSI nu va fi afectată de această decizie, fiind reglementată în mare parte prin acorduri bilaterale care sunt în vigoare.

Denunțarea statutului de stat participant la CSI va genera și economii pentru bugetul de stat de circa 3,1 milioane de lei anual, suma reprezentând cotizație anuală pe care Moldova o plătea în calitate de membră a organizației.

După aprobare în Guvern, deciziile privind denunțarea sunt transmise în Parlament, unde vor fi dezbătute și votate în ședință plenară.

#CSI #denunțare #Guvern #Moldova #retragere #statut

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.