Ucraina a transmis părții moldovenești rezultatele analizelor de laborator ale cărnii de pui, efectuate într-un laborator european, și așteaptă acum o decizie privind reluarea exporturilor în Republica Moldova ale produselor unuia dintre cei mai mari producători ucraineni de carne de pui SA „Mironovskaia Ptițefabrika”, transmite BANI.MD.

O scrisoare oficială în acest sens a fost trimisă de către șeful interimar al Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor, Andrii Kreitor, directorului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din Republica Moldova, Radu Musteață.

Este vorba despre punerea în aplicare a înțelegerilor la care au ajuns autoritățile de reglementare din cele două țări în cadrul unei reuniuni de lucru online, desfășurate la 12 martie 2026. În urma acesteia, Serviciul ucrainean pentru siguranța alimentelor a transmis către ANSA rezultatele unor analize suplimentare de laborator privind produsele companiei „Mironovskaia Ptițefabrika”.

La rândul său, ANSA a confirmat recepționarea rezultatelor acestor analize. Șefa serviciului de presă al instituției, Mariana Grați, a declarat că agenția va prezenta în scurt timp concluziile raportului laboratorului european.

Testele au fost efectuate într-un laborator european acreditat, utilizând metode care respectă cerințele legislației Uniunii Europene. Analizele au vizat determinarea cantităților reziduale de metronidazol o substanță a cărei utilizare în producția de produse de origine animală este strict controlată.

Probele pentru analiză au fost prelevate la unitățile de producție ale companiei din regiunea Cerkasî, în cadrul controlului de stat. Prelevarea a fost realizată de o comisie autorizată, cu participarea reprezentanților organelor teritoriale de control de stat, ai laboratorului veterinar de stat și ai operatorului economic.

În total au fost colectate 72 de probe de ser sanguin de la pui broiler de diferite vârste. Toate probele au fost sigilate, documentate corespunzător și transmise pentru analize de laborator. Rezultatele obținute au fost transmise oficial de partea ucraineană autorității de reglementare din Moldova, împreună cu informațiile aferente.

Autoritățile ucrainene subliniază că astfel Ucraina și-a îndeplinit partea de angajamente stabilite în timpul consultărilor dintre instituțiile competente ale celor două state. În prezent, partea ucraineană așteaptă pasul următor din partea autorităților moldovenești – o decizie privind reluarea exporturilor produselor companiei „Mironovskaia Ptițefabrika” pe piața Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Carnea de pui din Ucraina a fost livrată timp de mai mulți ani pe piața moldovenească, unde a concurat cu succes atât cu producătorii locali, cât și cu importurile din alte state, datorită raportului competitiv dintre preț și calitate. Reluarea exporturilor este importantă nu doar pentru compania producătoare, ci și pentru menținerea prezenței stabile a produselor ucrainene pe această piață.

Serviciul ucrainean pentru siguranța alimentelor subliniază că cooperarea dintre Ucraina și Republica Moldova în domeniul controlului veterinar și sanitar continuă într-un format constructiv, iar cele două părți mențin un dialog constant pentru soluționarea aspectelor tehnice și respectarea standardelor internaționale privind siguranța alimentelor.

#analize #carne de pui #Moldova #Ucraina

Președintele american Donald Trump a respins vineri o propunere iraniană privind redeschiderea strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, potrivit Wall Street Journal, relatează France Presse, transmite Agerpres.

Donald Trump ar lua în calcul, de asemenea, reluarea loviturilor asupra Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, din noiembrie.

În cursul serii, miliardarul republican a publicat pe rețeaua sa Truth Social o hartă a strâmtorii Ormuz, cu mențiunea ‘Strâmtoarea Trump’.

Citând oficiali americani, Wall Street Journal precizează că Donald Trump ar fi sceptic în privința capacității Teheranului de a răspunde cerințelor sale.

Iranul transmisese mai devreme, în cursul zilei, o propunere Statelor Unite pentru redeschiderea acestei strâmtori strategice în termen de șapte zile, adăugând că ‘alegerea aparține acum’ Washingtonului.

‘Termenul de șapte zile va începe din momentul în care Statele Unite vor accepta acest plan”, precizase ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, de la sediul ONU din New York.

Redeschiderea strâmtorii Ormuz se află în centrul conflictului dintre Teheran și Washington, pe care Statele Unite și Israelul l-au declanșat la sfârșitul lunii februarie prin lovituri asupra Iranului.

Înainte de război, o cincime din hidrocarburile mondiale tranzita prin această rută maritimă.

„Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi”, subliniase ministrul iranian, întrebat de jurnaliști. „Ele figurează deja toate în protocolul de acord”semnat în iunie cu Washingtonul.

„Dacă Statele Unite acceptă să procedeze în acest mod, totul va reveni la situația de dinainte”, afirmase și președintele iranian Massoud Pezeshkian, într-un interviu acordat vineri postului CBS, susținând că „procesul va începe chiar în ziua în care aceștia îl acceptă”.

Președintele american Donald Trump și Massoud Pezeshkian au semnat în iunie un protocol de acord care urmărea să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, să redeschidă strâmtoarea Ormuz și apoi să organizeze negocieri privind componenta sensibilă a programului nuclear iranian.

Însă textul a făcut obiectul unor interpretări divergente din partea celor două părți, iar discuțiile au eșuat.

Printre condițiile stabilite de Iran în iunie se numărau încetarea ostilităților, cu oprirea imediată și definitivă a operațiunilor militare și a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde armata israeliană luptă împotriva grupării pro-iraniene Hezbollah.

Teheranul cerea, de asemenea, deblocarea și transferul unor active iraniene înghețate, precum și eliminarea sancțiunilor economice, în timp ce economia țării se prăbușește, iar creșterea vertiginoasă a prețurilor a alimentat, la începutul lunii ianuarie, manifestații populare de amploare fără precedent, reprimate cu violență.

De mai multe decenii Iranul este supus sancțiunilor americane, care îi afectează economia și tranzacțiile internaționale. De asemenea, țara a avut activele din străinătate înghețate în urma Revoluției islamice din 1979.

În lipsa unor cifre oficiale, presa locală estimase în primăvară valoarea acestor active între 100 și 123 de miliarde de dolari.

Într-un interviu exclusiv acordat AFP marți, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, a menționat și încetarea ostilităților în Yemen printre condițiile iraniene.

„America este cea care trebuie să decidă dacă vrea sau nu să pună capăt” acestui conflict, declarase președintele iranian Massoud Pezeshkian într-un interviu acordat postului american Fox News, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la care a participat.

Donald Trump a anunțat marți că au avut loc discuții la New York între oficiali iranieni și americani, în marja reuniunii diplomației mondiale.

Președintele american nu a reușit până acum să încheie negocieri care să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz și temperarea prețurilor petrolului.

În apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie și cruciale pentru Partidul Republican, președintele american este tot mai impopular din cauza costului ridicat al vieții în Statele Unite și a creșterii prețurilor carburanților, provocată în parte de războiul declanșat de acesta în Iran și de închiderea strâmtorii Ormuz.