Aeroportul Berlin Brandenburg (BER) își suspendă complet activitatea miercuri, 18 martie, din cauza unei greve declanșate de angajați. Toate cele 445 de zboruri programate au fost anulate, afectând aproximativ 75.000 de pasageri.

Activitatea aeroportului va fi oprită complet între orele 5 dimineața și până la miezul nopții, după ce sindicatul Verdi a chemat la grevă aproximativ 2.000 de angajați. Cei afectați sunt sfătuiți să contacteze companiile aeriene pentru reprogramarea zborurilor sau alternative de călătorie. În cazul biletelor achiziționate prin agenții de turism sau pachete de vacanță, responsabilitatea revine operatorilor turistici, subliniază MediaFax.

Greva include angajați din sectoare-cheie pentru funcționarea aeroportului, cum ar fi serviciile de pompieri, managementul traficului și administrarea terminalelor. Fără aceștia, operarea aeroportului devine imposibilă.

Conflictul de muncă este legat de negocierile salariale dintre angajați și conducerea aeroportului. Operatorul a propus majorări salariale etapizate până în 2028, însă sindicatul a respins oferta, considerând-o insuficientă. Sindicaliștii solicită o creștere de aproximativ 6%, în timp ce propunerea angajatorului prevedea majorări de 1-1,5% pe an. Directorul aeroportului, Aletta von Massenbach, a calificat greva drept „disproporționată”. El a făcut referire la tensiunile internaționale generate de conflictul din Orientul Mijlociu și a spus că speră ca următoarea rundă de negocieri, programată pentru 25 martie, să ducă la un acord.

Acesta nu este primul astfel de incident. În februarie, grevele piloților au afectat zborurile Lufthansa, iar recent mai multe aeroporturi din Belgia au fost închise din cauza protestelor sindicale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #Berlin #zboruri

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.