Igor Grosu consideră că autoritățile au gestionat eficient criza de pe Nistru. În același timp, conform președintelui Parlamentului, ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, trebuie convocat de fiecare dată când au loc anumite incidente de care se face responsabilă Federația Rusă.

Speakerul a menționat că este nevoie să întărim capacitatea de intervenție a instituțiilor. De asemenea, în opinia sa, sunt necesare acțiuni tehnice, pentru a activa fântânile arteziene, sondele și alte resurse de apă conservate, nu să ne bazăm doar pe resursa din Nistru.

„Trebuie să avem grijă că aceste surse alternative de alimentare cu apă potabilă să fie tot timpul într-o condiție tehnică bună. Și atunci, repede, ai preluat sursa și mergem mai departe”, a spus Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întrebat cât de eficiente sunt convocările lui Oleg Ozerov la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Igor Grosu a spus că reprezentantul Rusiei la Chișinău trebuie chemat de autoritate de fiecare dată când este necesar să fie „dat cu nasul într-o dronă sau într-un borcan cu apă poluată”.

De pe 15 martie, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în domeniul Nistrului, după ce pe Nistru au fost descoperite pete de petrol. Autoritățile publice centrale susțin că râul a fost poluat urmare a bombardamentelor rusești asupra centralei Novodnestrovsc din Ucraina.

Locuitorii mai multor localități de la nordul țării, inclusiv cei din municipiul Bălți, nu au avut apă la robinete până pe 19 martie, când premierul Alexandru Munteanu a anunțat reconectarea la rețea. Conform oficialului, probele apei arată limite admisibile ale poluanților.

#convocare #criza #Igor Grosu #Nistru #Oleg Ozerov

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.