Un eveniment dedicat alfabetizării media și integrității informaționale a reunit oficiali și experți, în contextul creșterii fenomenului de manipulare informațională în Europa.

În acest sens, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la conferința „Alfabetizarea Media și Integritatea Informațională: Consolidarea rezilienței împotriva dezinformării și FIMI în Europa”, unde a abordat noile riscuri la adresa democrațiilor și necesitatea consolidării rezilienței societății în fața dezinformării.

Șefa statului a subliniat că Europa traversează o transformare profundă a naturii riscurilor, marcate de apariția unui nou tip de conflict.

„Este un război care vizează felul în care oamenii gândesc, ce cred și cum acționează”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit acesteia, acest fenomen afectează în mod direct încrederea publică și capacitatea cetățenilor de a lua decizii libere și informate. Totodată, șefa statului a precizat că Republica Moldova a resimțit direct aceste presiuni, inclusiv în timpul proceselor electorale recente, când au fost înregistrate tentative coordonate de influențare a alegerilor prin dezinformare, finanțări ilegale și manipularea spațiului informațional.

În același context, Maia Sandu a atras atenția că aceste amenințări nu au dispărut odată cu încheierea alegerilor, ci au devenit „mai subtile și mai sofisticate”, subliniind că războiul cognitiv reprezintă o realitate de durată pentru întreaga Europă.

Președinta a făcut referire și la legătura dintre manipularea informațională și războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, arătând că, pe lângă agresiunea militară, există eforturi constante de influențare a percepțiilor publice, de slăbire a sprijinului pentru Ucraina și de generare a diviziunilor în societățile europene.

De asemenea, au fost menționate acțiuni menite să submineze încrederea în consolidarea capacităților de apărare ale Europei și în procesul de extindere a Uniunii Europene.

În acest context, președinta Maia Sandu a subliniat necesitatea adaptării rapide a instituțiilor și a cadrului legal la aceste provocări și a salutat inițiativa Consiliul Europei de elaborare a unui instrument juridic pentru combaterea manipulării și interferenței informaționale externe. „Trebuie să putem acționa la timp”, a menționat aceasta.

Un accent aparte a fost pus pe educația media și informațională, considerată esențială pentru creșterea rezilienței societății.

„Într-un război cognitiv, forța unei democrații depinde și de capacitatea cetățenilor săi de a rezista manipulării”, a adăugat Maia Sandu.

În final, șefa statului a subliniat că tinerii reprezintă categoria cea mai expusă mediului digital, dar au, în același timp, un rol esențial în protejarea democrației. Totodată, aceasta a evidențiat că miza acestui tip de conflict depășește sfera proceselor electorale sau funcționarea instituțiilor, vizând în esență capacitatea cetățenilor de a gândi liber și independent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #eveniment #presedinta

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.