Un eveniment dedicat alfabetizării media și integrității informaționale a reunit oficiali și experți, în contextul creșterii fenomenului de manipulare informațională în Europa.

În acest sens, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la conferința „Alfabetizarea Media și Integritatea Informațională: Consolidarea rezilienței împotriva dezinformării și FIMI în Europa”, unde a abordat noile riscuri la adresa democrațiilor și necesitatea consolidării rezilienței societății în fața dezinformării.

Șefa statului a subliniat că Europa traversează o transformare profundă a naturii riscurilor, marcate de apariția unui nou tip de conflict.

„Este un război care vizează felul în care oamenii gândesc, ce cred și cum acționează”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit acesteia, acest fenomen afectează în mod direct încrederea publică și capacitatea cetățenilor de a lua decizii libere și informate. Totodată, șefa statului a precizat că Republica Moldova a resimțit direct aceste presiuni, inclusiv în timpul proceselor electorale recente, când au fost înregistrate tentative coordonate de influențare a alegerilor prin dezinformare, finanțări ilegale și manipularea spațiului informațional.

În același context, Maia Sandu a atras atenția că aceste amenințări nu au dispărut odată cu încheierea alegerilor, ci au devenit „mai subtile și mai sofisticate”, subliniind că războiul cognitiv reprezintă o realitate de durată pentru întreaga Europă.

Președinta a făcut referire și la legătura dintre manipularea informațională și războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, arătând că, pe lângă agresiunea militară, există eforturi constante de influențare a percepțiilor publice, de slăbire a sprijinului pentru Ucraina și de generare a diviziunilor în societățile europene.

De asemenea, au fost menționate acțiuni menite să submineze încrederea în consolidarea capacităților de apărare ale Europei și în procesul de extindere a Uniunii Europene.

În acest context, președinta Maia Sandu a subliniat necesitatea adaptării rapide a instituțiilor și a cadrului legal la aceste provocări și a salutat inițiativa Consiliul Europei de elaborare a unui instrument juridic pentru combaterea manipulării și interferenței informaționale externe. „Trebuie să putem acționa la timp”, a menționat aceasta.

Un accent aparte a fost pus pe educația media și informațională, considerată esențială pentru creșterea rezilienței societății.

„Într-un război cognitiv, forța unei democrații depinde și de capacitatea cetățenilor săi de a rezista manipulării”, a adăugat Maia Sandu.

În final, șefa statului a subliniat că tinerii reprezintă categoria cea mai expusă mediului digital, dar au, în același timp, un rol esențial în protejarea democrației. Totodată, aceasta a evidențiat că miza acestui tip de conflict depășește sfera proceselor electorale sau funcționarea instituțiilor, vizând în esență capacitatea cetățenilor de a gândi liber și independent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #eveniment #presedinta

Republica Moldova ar putea dezvolta o industrie de apărare și ar putea produce inclusiv drone și alte echipamente militare. Autoritățile pregătesc un cadru de reglementare care să permită investitorilor agreați de stat să deschidă mai ușor afaceri în acest domeniu. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, într-un internviu pentru rfi.fr.

Întrebat ce ar putea produce realist Republica Moldova în industria de apărare: „ – De toate. – Și drone? – Inclusiv drone”.

Ministrul a respins argumentele potrivit cărora dezvoltarea unei asemenea industrii ar contraveni statutului de neutralitate al Republicii Moldova. Potrivit lui, neutralitatea nu înseamnă lipsa capacității de apărare.

„A fi neutru nu înseamnă să fii inofensiv. A fi neutru nu înseamnă să n-ai industrie de apărare, să nu poți să te aperi dacă ai nevoie”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a precizat că autoritățile lucrează la un mecanism de reglementare „cât mai suplu, dar corect”. Domeniul va necesita aprobări prealabile din partea statului, însă procedurile ar urma să fie simplificate pentru investitorii acceptați de autorități. Scopul este de a atrage capital privat și de a permite producerea în Republica Moldova a unor echipamente, inclusiv cu destinație militară.