Productivitatea muncii în Republica Moldova se află la un nivel scăzut comparativ cu statele Uniunii Europene. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV au explicat această situație prin lipsa tehnologiilor care să susțină o eficiența la locul de muncă, dar și de randamentul redus al angajaților. Potrivit lor, pentru îmbunătățirea indicatorilor de productivitate este necesară tehnologizarea proceselor de muncă, revizuirea normelor de producție și instruirea angajaților pentru obținerea unor rezultate mai bune.

Datele Organizației Internaționale a Muncii arată că, în 2024, valoarea adăugată creată pe oră de un angajat în Republica Moldova a fost de 8,2 euro – un nivel mai scăzut decât în Albania (12,8 euro) și de aproape trei ori mai mic decât în Macedonia de Nord (23,2 euro pe oră).

Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului, a declarat că, pentru reducerea decalajului, pe lângă tehnologizarea proceselor de muncă, sunt necesare politici care să susțină antreprenorii în creșterea productivității, inclusiv prin revizuirea normelor de producție.

„Moldovenii care merg să lucreze în Germania, merg în Franța și, după o perioadă de timp, spun că acolo se muncește. Ei primesc mai mult, dar și efortul lor este unul mai mare. În perioada ce urmează pentru a relansa economia, pentru a impulsiona și produsul intern brut și multe altele, cred că statul trebuie să vină cu politici care să ajute antreprenorii să își mărească productivitatea, să mărească normele de producție”, a menționat Vladislav Caminschi.

Invitată în studioul Realitatea TV, Otilia Sârbu, expertă în politii sociale, consideră că stabilirea unor indicatorii de performanță nu ar trebui să fie o sursă de presiune pe angajați, ci un instrument de motivare, prin instruire și creșterea productivității, care să ducă la salarii mai mari.

„Indicatorii de performanță trebuie să fie un instrument de a convinge angajatorul că angajatul a produs mai mult pentru companie și are dreptul la o remunerare mai mare. Astăzi, puține companii în Republica Moldova utilizează noțiuni de indicator de performanță și evaluare a performanței. Degeaba facem evaluarea după 2-3 ani și vedem că angajatul nu a produs conform așteptărilor când aceste evaluări trebuiau făcute la perioade mult mai scurte”, a punctat Otilia Sârbu.

Invitații emisiunii „Consens Național” au menționat că nu doar sectorul privat se confruntă cu indicatori slabi de performanță la locul de muncă, dar și instituțiile de stat, precum și organizațiile neguvernamentale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #productivitate

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.