Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Grecia își sărbătorește astăzi Ziua Națională. Lecția unei lupte pentru libertate

25 Mart. 2026, 10:03
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
25 Mart. 2026, 10:03 // În Lume //  Realitatea.md

Republica Elenă își sărbătorește astăzi Ziua Independenței, marcând unul dintre cele mai importante momente din istoria sa – eliberarea de sub dominația otomană. Data de 25 martie simbolizează începutul luptei din 1821, care a dus, în cele din urmă, la formarea statului grec modern.

Grecia, situată în sud-estul Europei, în partea sudică a Peninsulei Balcanice, este considerată leagănul civilizației occidentale. Aici au luat naștere democrația, filosofia occidentală, Jocurile Olimpice, literatura și istoriografia, dar și marile concepte din științele politice și matematică.

Moștenirea culturală a Greciei a influențat întreaga lume, atât în Orient, prin campaniile lui Alexandru cel Mare, cât și în Occident, prin intermediul Imperiului Roman. Astăzi, această moștenire este reflectată inclusiv în cele 18 situri incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

Statul grec modern a fost creat în urma Războiului de Independență față de Imperiul Otoman. Grecia este membru fondator al Organizației Națiunilor Unite și face parte din Uniunea Europeană, NATO, Consiliul Europei, OSCE, OECD și Organizația Mondială a Comerțului.

Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Elenă au fost stabilite la 27 martie 1992. Ambasadorul Republicii Moldova în Grecia este Anatol Popov, din 2022, iar Ambasadorul Republicii Elene în Republica Moldova, cu sediul la Kiev, este Nikolaos Krikos.

Potrivit datelor oficiale, schimburile comerciale dintre cele două state au cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani. În 2021, volumul comerțului exterior a depășit 86 de milioane de dolari, în creștere cu aproape 66% față de anul precedent.

Exporturile Moldovei către Grecia au inclus în principal cereale, sticlă, alcool etilic și produse agricole, în timp ce importurile au vizat, între altele, produse petroliere, îngrășăminte, citrice și echipamente industriale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.