Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței (ANPCV) solicită efectuarea unei expertize psihologice post-mortem în cazul decesului Ludmilei Vartic. Directoarea instituției, Viorica Țîmbalari, afirmă că această analiză este esențială pentru a înțelege starea emoțională a victimei și contextul în care s-a produs tragedia, transmite IPN.

Instituția insistă ca expertiza psihologică să fie realizată cu implicarea unor experți externi, pentru a asigura imparțialitatea. Totodată, ANPCV susține că este dispusă să contribuie atât la identificarea specialiștilor, cât și la acoperirea costurilor.

Viorica Țîmbalari consideră necesară completarea expertizei medico-legale, în condițiile în care, pe parcursul anchetei, au apărut informații și detalii noi ce necesită o analiză atentă. De asemenea, Agenția solicită verificarea tuturor informațiilor și declarațiilor apărute în spațiul public, inclusiv în mediul online, pentru a nu fi omise elemente relevante în cadrul investigației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți, 24 martie, Poliția Națională a venit cu precizări în contextul unor informații apărute în spațiul public despre decesul Ludmilei Vartic. Cauza penală a fost transmisă, luni, 23 martie 2026, de către procurori, în gestiunea Inspectoratului de Poliție Rîșcani din Capitală. Imediat, polițiștii au inițiat acțiuni suplimentare de acumulare a probatoriului și stabilirea tuturor circumstanțelor cazului.

Fotografiile realizate cu victima în ziua tragediei aparțin unei locatare a blocului, căreia ulterior i-a fost confiscat telefonul mobil. Totodată, poliția a venit cu detalii și despre rezultatele expertizei medico-legale ale victimei.

Cazul Ludmilei Vartic: precizările autorităților privind scrisoarea de adio

#ANPCV #deces #expertiza psihologica post-mortem #Ludmila Vartic

La Cobasna sunt circa 14.000 de tone de muniții și doar 2000 dintre ele au încărcătură explozibilă. Informațiile au fost prezentate de Radu Cîșleanu, directorul Agenției pentru Informații Militare și directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.

Conform raportului comun „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”, dintre echipamentele care nu au explozibil reprezintă carcase metalice, ambalaje și mulaje. După ce s-a finalizat războiul de pe Nistru, trupele ruse și separatiste din regiune au folosit o parte din munițiile existente la Cobasna pentru exerciții și manevre, conform relatărilor oficialilor.

„Stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție. Sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, la distanță de aproximativ 80 – 100 de metri una față de alta. Această dispersare și protecția oferită de relieful zone reduce semnificativ posibilitatea unei detonări simultane a întregului depozit. Scenariul realist a unui incident nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. Probabil ar fi un fenomen de detonare succesivă, incendii și explozii localizate, pe măsură ce focul s-ar propaga pe anumite zone ale complexului”, a explicat Radu Cîșleanu.

Oficialii au punctat că riscurile trebuie tratate cu maximă seriozitate. Conform estimările, riscurile unei eventuale explozii s-ar concentra pe un perimetru de doi kilometri de la epicentrul exploziei.

#Cobasna #explozii #munitii #riscuri #SIS