În urmă cu doi ani, Olanda a luat o decizie radicală: a interzis telefoanele mobile, ceasurile inteligente și tabletele din sălile de clasă, coridoare și cantine, în toate școlile din țară. Prin asta, s-au vrut mai puține distrageri, mai multă concentrare, rezultate școlare mai bune, transmite antena3.ro.
Acum, guvernul olandez vrea să meargă și mai departe: restricționarea accesului la rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani și promovarea unei limite de vârstă de 15 ani la nivel european pentru aplicații precum Instagram, TikTok și Snapchat, scrie BBC.
Cum arată interdicția în practică
La liceul Cygnus Gymnasium din Amsterdam, un semn galben fluorescent întâmpină elevii la poartă cu un mesaj: „Atenție: din acest punct, telefonul trebuie să fie în dulapul tău. Mulțumim”.
Sloganul, care rimează în olandeză – „Telefon acasă sau în dulap” – se aplică acum la nivel național.
Guvernul nu a impus interdicția prin lege, ci printr-un acord național cu școlile, părinții și profesorii. Ideea a fost că un acord ar aduce mai multă susținere și ar putea fi implementat rapid, fără dezbateri legislative îndelungate.
Ce spun elevii
Reacțiile sunt amestecate. Hanna și Fena, două eleve de la Cygnus, recunosc că au sentimente contradictorii.
„De la interdicție trebuie să avem grijă să nu ne vadă profesorii cu telefonul ca să nu ni-l ia”, spun ele. „Cred că e enervant, dar nu e ca și cum ne-ar fi încălcate drepturile sau ceva de genul ăsta. Poate că acum suntem un pic mai prezente în moment. La pauză, nimeni nu mai stă pe telefon”.
Karel, un elev de 15 ani, își ține telefonul la încărcat lângă pat și verifică mesajele imediat ce se trezește. Petrece între două și cinci ore pe zi pe rețelele sociale. Felix, colegul lui, preferă să aștepte până după micul dejun.
„Când am auzit prima dată vestea, mi-am zis: vreau să schimb școala, pentru că nu pentru asta am venit aici”, recunoaște unul dintre ei. „Dar, de fapt, n-am simțit niciun dezavantaj. Dacă se va întâmpla și în Marea Britanie, cred că va avea un impact pozitiv asupra elevilor”.
Ce spun profesorii
Profesoara de engleză Ida Peters observă diferența în fiecare zi.
„Ca profesor, încerci mereu să captezi atenția copiilor. E întotdeauna o provocare să obții concentrarea aia în clasă, iar acum, că telefoanele sunt mai puțin prezente, asta cu siguranță ajută”, spune ea.
Peters consideră că abordarea olandeză, prin acord național, a eliberat profesorii de o presiune constantă. „E mai puțină fricțiune în gestionarea clasei”, spune ea. „Pe coridoare era multă verificare a telefonului; acum e mai relaxat, o atmosferă mai calmă, fără grija că se mai întâmplă ceva în altă parte”.
Telefoanele nu sunt permise nici în pauze, nici la petrecerile școlii. Astfel, elevii nu mai au grija că ar putea fi fotografiați și puși pe Snapchat sau Instagram.
„Iar când copiii sunt mai relaxați, rezultatele lor la învățătură se îmbunătățesc”, adaugă Peters.
Ce arată datele
Primele cifre confirmă impresiile profesorilor. Un studiu comandat de guvern, realizat în 317 școli secundare, a arătat că aproximativ trei sferturi dintre ele au raportat o concentrare mai bună de la interzicerea telefoanelor. Aproape două treimi au spus că atmosfera socială s-a îmbunătățit, iar circa o treime a observat rezultate academice mai bune. Alte sondaje indică și o scădere a hărțuirii.
Următorul pas: restricționarea rețelelor sociale
Guvernul olandez recomandă oficial ca tinerii sub 15 ani să nu folosească rețele sociale. Noua coaliție guvernamentală vrea o limită minimă de 15 ani aplicabilă la nivel european, susținută de verificarea vârstei.
Argumentul este că, dacă statul poate restricționa accesul la alcool sau jocuri de noroc, ar trebui să poată acționa și când platformele sunt concepute să creeze dependență.
Cele trei partide de la guvernare dețin doar 66 din 150 de locuri în parlament, deci au nevoie de sprijin din partea altor formațiuni. O regulă obligatorie privind accesul copiilor la rețele sociale ar trebui negociată la nivelul UE. Dar opinia publică pare să se miște în favoarea lor.
Un sondaj Unicef, realizat pe peste 1.000 de copii și adolescenți olandezi, a arătat că 69% sunt de acord cu interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 18 ani. Dintre aceștia, 28% au spus că platformele ar trebui interzise complet pentru copiii sub 12 ani, argumentând că cei mici „ar trebui să se joace afară în loc să stea pe telefon” și descriind rețelele sociale drept dependente, nesigure și dăunătoare pentru sănătatea mintală.
Un sondaj anual al agenției de cercetare Newcom a arătat că 60% dintre tinerii de 16-28 de ani susțin o limită de vârstă, în creștere de la 44% cu un an înainte. Cifra contrazice ideea că tinerii vor cu disperare să fie permanent online.
Fostul ministru al educației, Koen Becking, invocă „dovezi tot mai multe” că utilizarea intensivă a rețelelor sociale afectează sănătatea mintală și interacțiunile sociale, spunând că datele din Olanda arată că elevii sunt mai distrași și mai anxioși când au acces la dispozitive.
Există și efecte nedorite?
Consiliul Olandez de Cercetare analizează acum posibilele consecințe neintenționate ale interdicției – de exemplu, dacă lipsa telefonului toată ziua amplifică teama de a pierde ceva și declanșează o utilizare mai intensă a telefonului după școală.
Elevii insistă că nu compensează înainte și după ore. Dar Felix recunoaște că mulți elevi își țin în continuare telefoanele în buzunare – atâta vreme cât nu-i văd profesorii. Cu toate acestea, crede că ținerea ecranelor departe de vedere i-a făcut mai prezenți.
„Lumea vorbește mai mult, merge la magazine în loc să stea în cantină pe telefon”, spune el. „Socializăm mai mult; conexiunile sociale s-au îmbunătățit”.
Pentru elevii olandezi, navigarea pe telefon nu mai face parte din viața școlară. Următoarea întrebare, pentru Olanda și poate în curând și pentru Marea Britanie, este dacă accesul la aplicațiile de rețele sociale ar trebui să devină, și el, istorie.
