Reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, Vitali Ignatiev, a condamnat acțiunile Chișinăului împotriva fostului șef al așa-zisului minister de interne al regiunii, Ruslan Mova. Într-o adresare transmisă pe 30 martie vicepremierului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, Ignatiev a cerut încetarea restricțiilor de intrare impuse locuitorilor regiunii transnistrene,transmite IPN.

În demersul, ajuns în posesia IPN, Ignatiev a subliniat că Mova este implicat într-un proces judiciar în Republica Moldova, declanșat după ce președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia. Conform deciziei instanței, Mova trebuie să se prezinte la audierile din dosar programate pentru septembrie 2026.

Potrivit surselor IPN din mediile politice transnistrene, decizia Chișinăului i-a „șocat” pe unii deputați și oficiali de rang înalt ai regiunii, care foloseau anterior Chișinăul ca punct de tranzit pentru călătorii în străinătate.

Săptămâna trecută, pe canale anonime de Telegram și Viber, au apărut informații despre un presupus decret neoficial din partea aparatului liderului regiunii nerecunoscute, care ar prevedea restricții la ieșirea din regiune sau obligativitatea de a coordona călătoriile pe malul drept al Nistrului pentru reprezentanții administrației.

Sursele IPN de la Tiraspol subliniază că situația are un caracter simbolic: fostul reprezentant al structurilor de forță ale regiunii este acum nevoit să se adreseze sistemului judiciar din Moldova. Totodată, în 2025, în regiunea transnistreană a fost introdusă o pedeapsă penală pentru apelarea la organele de drept sau instanțele din Moldova în cauze privind încălcarea drepturilor omului, care prevede până la 10 ani de închisoare.

IPN a relatat că lui Ruslan Mova i-a fost refuzată intrarea în Republica Moldova după ce a sosit din Turcia pe aeroportul din Chișinău. Acesta a prezentat un pașaport ucrainean, întrucât cetățenia moldovenească i-a fost retrasă la sfârșitul lunii februarie prin decretul președintei.

#interdictie #Ruslan Mova #Tiraspol

Peste 1,2 miliarde de lei au declarat suplimentar la buget agenții economici vizați de verificările Serviciului Fiscal de Stat (SFS) în primele nouă luni ale anului. Suma este cu 24,38% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Verificările au avut loc inclusiv în cadrul acțiunilor de combatere a muncii nedeclarate și a salariilor achitate „în plic”.

Pentru a-i determina pe angajatori să declare corect salariile și să achite impozitele aferente, inspectorii fiscali au efectuat 6.922 de vizite la companii din domenii considerate cu risc sporit de încălcări. În paralel, au fost organizate 125 de seminare pentru angajatori și angajați, în cadrul cărora au fost explicate obligațiile legale și riscurile muncii nedeclarate.

În urma acestor acțiuni, companiile vizate au declarat obligații fiscale de 1,2 miliarde de lei, cu aproape un sfert mai mult decât în primele nouă luni ale anului 2025. Din total, 245,8 milioane de lei reprezintă impozitul pe venit din salarii, 741,7 milioane de lei – contribuțiile sociale, iar 282,2 milioane de lei – primele de asigurare medicală.

Nu toate companiile s-au conformat însă cerințelor legale. În urma controalelor fiscale, au fost constatate încălcări în 157 de cazuri, iar autoritățile au calculat suplimentar impozite, contribuții, penalități și amenzi în valoare de 27,6 milioane de lei. Din această sumă, 14,9 milioane de lei au fost deja achitate.

La nivel național, încasările la buget din impozitele și contribuțiile aferente salariilor au ajuns la 38,4 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Suma este cu 10,28% mai mare față de perioada similară din 2025, potrivit SFS.