Republica Moldova rămâne o țintă directă a războiului hibrid dus de Rusia, inclusiv prin campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de influențare a proceselor electorale, dar și un model de reziliență democratică pentru Occident, se arată într-un raport al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Comunilor din Parlamentul Regatului Unit. Documentul analizează interferențele externe în scrutinele electorale din 2024 și 2025 din țara noastră, avertizând că manipularea informațională reprezintă o amenințare majoră la nivel global, scrie StopFals.md.

Dezinformarea – armă strategică împotriva democrației

Raportul subliniază că actorii ostili folosesc intens platformele digitale pentru a manipula opinia publică, a genera tensiuni sociale și a influența procesele electorale. Autorii documentului atrag atenția că dezinformarea se răspândește extrem de rapid, uneori în doar câteva ore. În același timp, mecanismele actuale de reacție ale statelor și platformelor sunt „depășite”, iar rețelele sociale rămân vulnerabile la manipulare coordonată.

În context, Republica Moldova este frecvent menționată drept exemplu concret al acestor vulnerabilități. Raportul evidențiază că, în cazul țării noastre, dezinformarea nu este doar un instrument de propagandă, ci parte a unui arsenal mai larg de acțiuni hibride, care includ presiuni economice, atacuri cibernetice și influență politică indirectă, potrivit TVR Moldova.md.

Metodele de interferență: de la deepfake-uri la narațiuni conspiraționiste

Potrivit raportului, pentru a influența opinia publică din R. Moldova, Rusia a utilizat o gamă variată de instrumente. Sunt menționate conținuturi generate de inteligență artificială, rețele de mii de conturi false, site-uri care imitau instituții oficiale, documente guvernamentale falsificate, precum și pseudo-sondaje online menite să inducă narațiuni ostile. Scopul acestor acțiuni a fost erodarea încrederii în instituțiile statului, manipularea alegătorilor și destabilizarea procesului democratic.

Raportul mai notează că presa afiliată Kremlinului promovează constant narațiunea potrivit căreia Occidentul ar încerca să transforme R. Moldova într-o „a doua Ucraină”. În paralel, sunt răspândite teorii conspiraționiste privind presupuse provocări pregătite de autoritățile de la Chișinău în regiunea transnistreană.

Aceste mesaje au fost amplificate pe rețelele sociale, în special înainte de scrutinele electorale din 2024 și 2025, vizând în mod direct populația vulnerabilă, susțin autorii raportului.

Scheme de cumpărare a voturilor: cazul Ilan Șor

Pe lângă dezinformare, un capitol central al analizei britanice este dedicat schemelor de finanțare ilicită, investigate de autoritățile moldovenești și atribuite oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, și care se ascunde de justiție moldovenească în Rusia.

Datele incluse în raport indică utilizarea unor instrumente financiare moderne și dificil de urmărit, cum ar fi transferuri realizate prin intermediul controversatei criptomonede A7A5, (cunoscută și ca primul stablecoin din lume susținut de rubla rusească), distribuirea fondurilor către un număr mare de cetățeni moldoveni (în mod fragmentat, pentru a reduce suspiciunile), precum și utilizarea unor rețele de intermediari și conturi multiple pentru a masca originea banilor. Valoarea totală a sumelor distribuite este estimată la cel puțin 39 de milioane de dolari, însă autorii sugerează că cifra reală ar putea fi mai mare, din cauza dificultății de monitorizare a tranzacțiilor în criptomonede.

Documentul califică aceste practici drept „o formă gravă de subminare a procesului democratic”.

Concluziile raportului cu privire la R. Moldova: „Ar trebui să reprezinte o lecție pentru Regatul Unit”

În ciuda atacurilor cibernetice, a dezinformării și a finanțărilor ilicite, raportul apreciază modul în care R. Moldova a gestionat criza. Măsurile care au dat roade s-au bazat pe două direcții principale – expunerea publică a campaniilor de dezinformare (inclusiv prin intervenția directă a președintei Maia Sandu) și cooperarea cu societatea civilă, jurnaliști de investigație, organizații independente și fact-checkeri.

Totuși, aceste eforturi s-au lovit de un obstacol major: implicarea insuficientă a marilor platforme de social media. Autoritățile moldovenești au semnalat constant lipsa de reacție și reacția întârziată a acestora în blocarea campaniilor coordonate de dezinformare, subliniază autorii documentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși R. Moldova s-a confruntat cu interferențe concertate din partea Rusiei în politica sa (cel mai vizibil în campaniile electorale din 2024 și 2025), raportul concluzionează că cetățenii moldoveni au respins decisiv o orientare către Rusia, alegând în schimb un viitor european.„Reziliența R. Moldova în fața dezinformării persistente, interferenței electorale, finanțării ilicite și subminării politice ar trebui să reprezinte o lecție pentru Regatul Unit”, se arată în document, subliniindu-se necesitatea unor măsuri mai eficiente din partea statelor europene și a platformelor digitale pentru a limita impactul dezinformării.

#campanii de dezinformare #Marea Britanie #Moldova #raport #Rusia

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.