Accizele la carburanți nu vor fi anulate, cel puțin deocamdată. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat azi, 1 aprilie, la Guvern, că autoritățile își doresc reducerea poverii fiscale, însă bugetul de stat nu permite în prezent o astfel de măsură.

”Asta ar însemna să luăm bani de la pensionari, din bugetul de stat, al tuturor cetățenilor și să le dăm celor, care au mașini și cu cât este mai mare consumul, cu atât mai mare este beneficiul”, a declarat ministrul.

Gavriliță a precizat că prioritatea Guvernului este achitarea datoriilor istorice acumulate față de antreprenori, în special restanțele la rambursarea TVA. Potrivit oficialului, doar în sectorul agricol aceste datorii ajung la aproximativ 3 miliarde de lei. În acest context, autoritățile au decis să direcționeze resursele disponibile spre restituirea TVA, în locul reducerii accizelor la carburanți.

Guvernul promite că procesul de rambursare a TVA va începe în 2026 și va continua în 2027. Totodată, se urmărește stoparea acumulării de noi datorii și alinierea la standardele Uniunii Europene, care prevăd restituirea TVA în termen de 30 de zile.

Menționăm că, din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu, carburanții continuă să se scumpească în R. Moldova. Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2026 cea mai rapidă scumpire a motorinei din istorie, susține economistul Veaceslav Ioniță. Prețul a crescut în doar trei luni cu 13,49 lei pentru un litru, depășind cu 3,35 lei precedentul antirecord stabilit în 2022.

La data de 1 aprilie 2026, un litru de motorină a ajuns să coste 32,19 lei/litru, iar benzina costă 29,76 lei. Mai mulți experți și politicieni i-au cerut Guvernului să reducă TVA la carburanți, pentru a opri din scumpiri. Aceștia au adus exemplul altor state europene, care recurg la reducerea sau anularea TVA la carburanți, în contextul crizei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #scumpiri #TVA

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.