Comisia Europeană a aprobat, astăzi, 1 aprilie, un nou pachet de documente care vizează pregătirea acordării unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în ciuda blocajului impus de premierul ungar Viktor Orban.

Documentele adoptate stabilesc cadrul de aplicare al sprijinului financiar și includ preferințele de planificare pentru achiziția de drone destinate armatei ucrainene. În paralel, Comisia Europeană continuă lucrările tehnice pentru acordarea împrumutului în perioada 2026–2027.

„Pachetul adoptat astăzi include o propunere către Consiliul UE de a aproba valoarea totală a sprijinului UE pentru Ucraina pentru 2026 și o decizie de confirmare a utilizării derogărilor de la achiziții publice pentru prima listă de produse de apărare din cadrul împrumutului, care se va concentra pe drone”, a declarat serviciul de presă al Comisiei Europene pentru EuropeanPravda.

Potrivit instituției, strategia financiară prezentată de Ucraina la Bruxelles, la 24 martie 2026, a primit o evaluare pozitivă.

Conform documentelor aprobate, Comisia propune alocarea a 45 de miliarde de euro în 2026, reprezentând jumătate din suma totală planificată. Din această sumă, 16,7 miliarde de euro ar urma să fie direcționate către bugetul ucrainean, iar 28,3 miliarde de euro către armată, apărare și producția de armament.

„Sprijinul bugetar va fi susținut de condiții stricte legate de statul de drept, lupta împotriva corupției, sustenabilitatea economică și sustenabilitatea”, a menționat Comisia UE.

Un alt element important prevăzut în documente este ca Ucraina să beneficieze de derogări de la regulile standard de achiziții, pentru a accelera cumpărarea de drone necesare pe câmpul de luptă.

„Capacitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul depinde de disponibilitatea rapidă a produselor critice în cantitățile necesare și într-un interval de timp foarte scurt. Prin urmare, Comisia a adoptat astăzi și o decizie care permite Ucrainei să aplice derogări pentru achiziționarea de drone”, a transmis instituția europeană.

Oficialii au precizat că aceste derogări vor sprijini primele achiziții urgente de apărare din cadrul împrumutului.

„Acestea vor fi urmate în lunile următoare de programe suplimentare pentru alte produse de apărare, inclusiv rachete și muniții”, au adăugat reprezentanții.

Pentru a intra în vigoare, documentele trebuie aprobate de Consiliul Uniunii Europene, printr-un vot cu majoritate calificată. Măsurile ar urma să permită furnizarea rapidă a fondurilor către Ucraina, odată ce Ungaria își va ridica dreptul de veto.

Potrivit sursei, în ciuda opoziției exprimate de Viktor Orban, Comisia Europeană continuă pregătirile tehnice pentru ca împrumutul să poată fi acordat imediat după deblocarea situației.

Amintim că, la 19 martie, premierul ungar a declarat că Budapesta nu va susține nicio decizie favorabilă Ucrainei până când Kievul nu va relua livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba.

În același context, președinta Comisiei Europeană, Ursula von der Leyen, a afirmat, într-o conferință de presă din 20 martie, că Uniunea Europeană va acorda acest împrumut, în pofida blocajului impus de Ungaria.

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.