Mircea Lucescu a murit, marți seară, 7 aprilie curent, la Spitalul Universitar din București. Fostul selecționer al echipei naționale de fotbal a României avea 80 de ani și s-a confruntat, în ultima perioadă, cu probleme grave de sănătate din cauza cărora a fost nevoit să renunțe la postul de antrenor și colaborarea cu FRF, informează antena3.ro.

Pe 3 aprilie 2026, chiar în ziua în care ar fi trebui să fie externat, surse medicale au declarat pentru Antena 3 CNN că Lucescu a suferit două infarcturi, primul dimineața și al doilea ulterior. Medicii au efectuat trei operațiuni de resuscitare și un examen de angiografie pentru a verifica dacă arterele coronariene erau blocate.

Pe 31 martie, Lucescu și-a anunțat retragerea de la echipa națională, încheind un mandat care a marcat aproape 50 de ani de activitate în fotbal și l-a consacrat ca unul dintre cei mai importanți antrenori români din istorie, după ce pe 29 martie a leșinat în timpul unui antrenament.

Sub conducerea lui Mircea Lucescu, România a reuşit o campanie de excepţie în Liga Naţiunilor, în urma căreia reprezentativa a obţinut locul în play-off-ul din martie, pentru accederea la Cupa Mondială din vara aceasta, potrivit Agerpres. Bilanţul său pe banca naţionalei în această perioadă cuprinde 11 victorii, 1 egal şi 6 înfrângeri.

În vârstă de 80 de ani, Mircea Lucescu este unul dintre cei mai redutabili antrenori români, cu o carieră impresionantă la conducerea băncilor tehnice a unor echipe de club din ţară şi din străinătate dar şi la nivelul selecţionatelor României şi Turciei.

După ratarea calificării la Cupa Mondială din această vară, 0-1 cu Turcia, în semifinalele barajului, Mircea Lucescu a suferit un incident medical în timpul unei şedinţe de pregătire ceea ce a dus la internarea sa în spital, astfel că la meciul amical cu Slovacia, pierdut cu 0-2, „tricolorii” au fost conduşi de pe bancă de secundul Ionel Gane.

Născut la 29 iulie 1945 în București, Mircea Lucescu a început fotbalul la Școala Sportivă 2 din Capitală și, după doi ani, a fost legitimat la grupele de juniori ale clubului Dinamo București. Ca jucător, Lucescu a evoluat doar pentru trei echipe: Dinamo, Sportul Studențesc și Corvinul Hunedoara.

Cariera sa de antrenor a început în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a activat simultan și ca jucător timp de trei ani. De atunci, Lucescu a antrenat numeroase formații importante, printre care România, Dinamo București, Pisa, Brescia, Reggiana, FC Rapid București, Inter Milano, Galatasaray Istanbul, Beșiktaș Istanbul, Șahtior Donețk, Zenit Sankt Petersburg, Turcia și Dinamo Kiev.

După o pauză de 38 de ani, Lucescu a preluat din nou funcția de selecționer al echipei naționale a României pe 6 august 2024. În primul său mandat, desfășurat între 1 noiembrie 1981 și 2 octombrie 1986, România a disputat 57 de meciuri, cu 24 de victorii, 15 înfrângeri și 19 egaluri.

În palmaresul său, Lucescu se clasează drept al treilea cel mai titrat antrenor din lume, cu 35 de trofee, printre care:

1 Supercupă a Europei (Galatasaray)
1 Cupa UEFA (Șahtior Donețk)
9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și 1 cu Dinamo Kiev)
2 titluri ale României (Dinamo și Rapid)
2 titluri ale Turciei (Galatasaray și Beșiktaș)
1 Supercupă a Rusiei (Zenit)
7 Cupe ale Ucrainei
8 Supercupe ale Ucrainei
3 Cupe ale României și 1 Supercupă a României

În ultima perioadă, Mircea Lucescu a avut mai multe probleme medicale. La începutul acestui an, a fost internat într-un spital din București pentru tratament cu antibiotic în urma unei infecții subcutanate și ulterior a plecat în străinătate pentru o a doua opinie medicală.

În martie 2026, în timpul ședinței tehnice premergătoare unui antrenament al naționalei, Lucescu s-a simțit rău, iar echipajele SMURD și staff-ul medical al echipei naționale au intervenit prompt pentru stabilizarea sa. A fost transportat la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) pentru monitorizare și tratament de specialitate, după ce a suferit o tulburare majoră de ritm cardiac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.