Societatea din Republica Moldova traversează o perioadă paradoxală: indicatorii de coeziune socială și mândrie națională sunt în creștere, însă asumarea responsabilităților colective înregistrează un recul îngrijorător. Cel puțin asta arată datele Raportului privind Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Astfel, potrivit raportului pentru anii 2024–2025, majoritatea covârșitoare a moldovenilor consideră că un stat puternic se bazează pe valori precum protejarea mediului, respectarea legilor, plata impozitelor și munca zilnică. Aceste principii rămân aproape unanim susținute în 2024 și în 2025.

Totuși, analiza scoate în evidență o schimbare importantă: responsabilitățile colective, precum intervenția împotriva ilegalităților sau apărarea țării, sunt percepute ca fiind mai puțin importante în anul 2025, decât în 2024.

De exemplu, dacă în anul 2024 89% dintre respondenți erau de părerea că oamenii din Moldova trebuie să protejeze țara de dușmani, în 2025 numărul acestora a scăzut cu 6 puncte procentuale. O schimbare semnificativă se observă și în opinia despre serviciul militar obligatoriu, fiind în scădere de la 75% la 65%.

Experții avertizează că această tendință ar putea indica o viziune „consumeristă” asupra statului, în care cetățenii așteaptă servicii și securitate, fără a-și asuma pe deplin rolul activ în societate.

Mândria națională crește, dar încrederea în alegeri scade

Unul dintre cele mai pozitive semnale este creșterea mândriei naționale: 94% dintre cetățeni au declarat în 2025 că sunt mândri că sunt moldoveni, în creștere față de 89% în 2024. În paralel, percepția privind securitatea personală și capacitatea statului de a oferi servicii publice s-a îmbunătățit.

”Tendințele pozitive privind percepția de securitate și înțelegerea faptului că statul oferă servicii publice esențiale pot fi rezultatul unei comunicări intense în anii în care au avut loc două scrutinuri electorale. În același timp, încrederea mai puternică în posibilitatea de a primi ajutor din partea comunității în momente de nevoie sugerează că nivelul de coeziune comunitară este în creștere în Republica Moldova”, se mai menționează în studiu.

Raportul se bazează pe sondajele privind Indexul RIN din 2024 și 2025, concepute de CCSCD cu contribuția experților din partea International Practitioners Partnership Network (PractNet). Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 și au inclus un eșantion
de 1.204 persoane, iar în mai 2025 – un eșantion de 1.207 respondenți. În ambele perioade, eșantionul a fost reprezentativ pentru populația moldovenească, ponderat la aspectele demografice cheie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aparare #mandrie #studiu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.