Sectorul vitivinicol din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu rezultate remarcabile. Procesarea strugurilor a crescut cu 45% față de acum doi ani, producția de vin s-a majorat cu 31%, iar volumul total de vin materie primă a ajuns la 179 de milioane de litri – o creștere de 53%. Datele au fost prezentate la conferința vitivinicolă organizată la Chișinău.

Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, a subliniat că exporturile se mențin cu 10% peste media ultimilor cinci ani și cu 23% peste media ultimilor zece ani. „Este o evoluție încurajatoare, care oferă încredere pentru anii următori”, a spus Iamandi, adăugând că sectorul are nevoie de replantare, modernizare și investiții pentru a-și continua creșterea.

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a asigurat că necesitățile sectorului se află constant în atenția autorităților, în special în ceea ce privește investițiile și noile tehnologii.

Ambasadoarea Delegației UE la Chișinău, Iwona Piórko, a descris vinurile moldovenești drept „cu adevărat fascinante și diverse”, menționând că participarea la Ziua Națională a Vinului i-a oferit ocazia să descopere atât tradiția, cât și soiurile locale de struguri.

În 2025, vinurile moldovenești au ajuns în 70 de țări prin intermediul a 127 de exportatori. Europa rămâne principala piață, cu 60% din valoarea exporturilor, urmată de țările CSI, cu 24%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#70 de țări #sectorul vitivinicol #vin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.