Sectorul vitivinicol din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu rezultate remarcabile. Procesarea strugurilor a crescut cu 45% față de acum doi ani, producția de vin s-a majorat cu 31%, iar volumul total de vin materie primă a ajuns la 179 de milioane de litri – o creștere de 53%. Datele au fost prezentate la conferința vitivinicolă organizată la Chișinău.

Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, a subliniat că exporturile se mențin cu 10% peste media ultimilor cinci ani și cu 23% peste media ultimilor zece ani. „Este o evoluție încurajatoare, care oferă încredere pentru anii următori”, a spus Iamandi, adăugând că sectorul are nevoie de replantare, modernizare și investiții pentru a-și continua creșterea.

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a asigurat că necesitățile sectorului se află constant în atenția autorităților, în special în ceea ce privește investițiile și noile tehnologii.

Ambasadoarea Delegației UE la Chișinău, Iwona Piórko, a descris vinurile moldovenești drept „cu adevărat fascinante și diverse”, menționând că participarea la Ziua Națională a Vinului i-a oferit ocazia să descopere atât tradiția, cât și soiurile locale de struguri.

În 2025, vinurile moldovenești au ajuns în 70 de țări prin intermediul a 127 de exportatori. Europa rămâne principala piață, cu 60% din valoarea exporturilor, urmată de țările CSI, cu 24%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#70 de țări #sectorul vitivinicol #vin

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.