În fiecare an, în Sâmbăta Mare, la Ierusalim, are loc unul dintre cele mai impresionante ritualuri ale creștinătății. Lumina Sfântă, cunoscută și ca focul haric, este aprinsă în Biserica Sfântului Mormânt și ajunge, în doar câteva ore, în biserici din întreaga lume.

Pentru credincioșii ortodocși, acest moment este considerat un miracol al Învierii lui Iisus Hristos. Tradiția spune că, între orele 12:30 și 14:30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde o lumină care „se pogoară din cer” și care, în primele minute, nu frige.

Ceremonia respectă un ritual transmis de secole. În Vinerea Mare, mormântul este verificat minuțios pentru a elimina orice posibilă sursă de foc, după care intrarea este sigilată.

În Sâmbăta Mare, Patriarhul Ierusalimului intră singur în mormânt, fără obiecte care ar putea genera foc, având asupra sa mănunchiuri de câte 33 de lumânări – simbol al anilor trăiți de Iisus Hristos pe pământ. După rugăciune, lumina apare și aprinde lumânările, într-un moment considerat miraculos de către credincioși.

Flacăra este apoi transmisă rapid celor prezenți în biserică, iar ulterior este transportată cu avionul în mai multe țări ortodoxe, pentru a ajunge la credincioși în noaptea de Înviere.

Semnificația religioasă a acestui moment este profundă. Lumina Sfântă simbolizează Învierea lui Hristos, victoria vieții asupra morții și prezența divină în lume.

Pentru mulți credincioși, aducerea luminii în casă este un gest cu puternică încărcătură spirituală. Se spune că aceasta aduce binecuvântare, protecție și liniște, motiv pentru care este păstrată și folosită pe parcursul anului la momente importante.

În Chișinău, pentru al 24-lea an consecutiv, Lumina Sfântă de la Mormântul Domnului va fi adusă sâmbătă, în jurul orei 20:00, în scuarul Catedralei. De aici, înaltpreasfințitul mitropolit Vladimir va împărți Sfânta Lumină preoților și credincioșilor.

Momentul, dar și întreaga Slujbă a Învierii din Noaptea Sfintelor Paști, pot fi urmărite pe Rlive.md și la Realitatea TV, începând cu ora 19:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ierusalim #Lumina Sfanta

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.