Prima conferință de presă a avut loc după ce liderul partidului de opoziție Tisza, Peter Magyar, a câștigat alegerile parlamentare din Ungaria, acesta declarând că țara „nu a votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim”, transmite The Guardian.
În fața presei, Magyar a insistat că votul are o semnificație mult mai profundă decât o simplă alternanță politică.
„Nu este doar o schimbare de guvern, ci o schimbare de regim”, a spus el, subliniind că noul executiv își va asuma responsabilitatea pentru eventualele greșeli.
„Țara noastră nu va mai fi o țară fără consecințe”, a conchis liderul.
Totodată, liderul Tisza a afirmat că rezultatul alegerilor reflectă o decizie clară a electoratului privind direcția țării.
„Electoratul a decis clar că Ungaria trebuie să rămână ferm ancorată în Uniunea Europeană, indiferent de direcția în care fostul guvern încerca să o ducă”, a declarat Magyar.
Acesta a adăugat că, deși Uniunea Europeană este „o organizație birocratică, complicată, orientată spre compromisur”, „se pot găsi compromisuri” care să funcționeze pentru Ungaria.
În același timp, Magyar a criticat abordarea conflictuală față de Bruxelles.
„Sunt sigur că vom avea dezbateri… dar nu mergem acolo să ne certăm de dragul conflictului, ca apoi să scriem pe panouri că Bruxelles-ul este rău și trebuie oprit”, a transmis liderul opoziției.
Magyar a subliniat că se așteaptă la o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii și i-a cerut președintelui Ungariei, Tamas Sulyok, să convoace Parlamentul cât mai curând.
„Președintele trebuie să convoace noul Parlament în maximum 30 de zile de la alegeri. Nu ar trebui să aștepte până pe 12 mai, poate chiar 5 mai”, a spus acesta, solicitând totodată să fie desemnat pentru formarea guvernului.
În același context, liderul Tisza, Peter Magyar, a anunțat intenția de modificare a Constituției, astfel încât mandatul oricărui prim-ministru să fie limitat la două mandate, ceea ce ar însemna maximum opt ani în funcție. O asemenea regulă ar urma să fie aplicată și retroactiv, ceea ce i-ar interzice, în mod efectiv, lui Viktor Orban să mai revină în funcția de premier.
„Vom face tot ce ține de noi pentru a restabili democrația și pentru a readuce mecanismele de control și echilibru”, a spus Magyar.
În acest sens, Peter a cerut și demisia președintelui Tamas Sulyok, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Viktor Orban.
„A fost numit ca să semneze orice, fiecare document care îi este pus în față – fie că e vorba de meniu, de Constituție sau de legi – așa că nu avem nevoie de astfel de oameni. Pentru mine, el nu este președintele”, a afirmat acesta.
Referindu-se la relațiile externe, Magyar a declarat că își dorește relații „pragmatice” cu Rusia, în condițiile dependenței energetice a Ungariei.
„Rusia va fi acolo, Ungaria va fi aici. Dar vom încerca să diversificăm”, a menționat el, precizând că acest lucru nu înseamnă o ruptură totală.
De asemenea, Peter Magyar a afirmat că i-ar transmite președintelui rus, Vladimir Putin, să oprească războiul din Ucraina, deși nu se așteaptă ca acesta să țină cont de acest apel, exprimându-și însă speranța că conflictul se va încheia în viitorul apropiat.
Magyar a mulțumit Chinei și Rusiei pentru acceptarea rezultatului alegerilor, subliniind că acestea sunt „deschise unei cooperări pragmatice”.
La rândul său, Kremlinul a reacționat prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.
„Așteptăm cu interes continuarea angajamentului nostru extrem de pragmatic cu noua conducere a Ungariei. Am luat notă de declarația lui Magyar privind disponibilitatea sa de a se angaja într-un dialog. Desigur, acest lucru va fi benefic atât pentru Moscova, cât și pentru Budapesta”, subliniat Peskov.
În paralel, liderul Tisza a declarat că Ungaria „susține pacea” și a criticat accentul pus de fostul guvern pe politica externă.
„În Ungaria, nimeni nu vrea război. Ungaria susține pacea. Guvernul Tisza va fi un guvern al păcii”, a precizat Magyar.
Concomitet, Peter Magyar l-a criticat pe Viktor Orban pentru că s-a concentrat pe dosare externe, precum Rusia, Ucraina, Statele Unite sau Iran, în detrimentul problemelor interne.
„A vorbit despre orice, mai puțin despre problemele care îi afectează pe maghiari, iar oamenii au spus nu la toate acestea”, a afirmat Magyar, adăugând: „Istoria noastră nu se scrie la Bruxelles sau la Washington, ci pe străzile și în piețele Ungariei”.
În ceea ce privește energia, Magyar a subliniat necesitatea diversificării surselor, dar și menținerea unor relații pragmatice. El a declarat că speră ca războiul din Ucraina să se încheie curând și că, ulterior, Europa ar putea ridica sancțiunile.
„Înțeleg aspectele morale și principiile și voi proteja drepturile omului cât de mult posibil… dar să nu ne împușcăm singuri în picior”, a susținut acesta.
Referitor la sprijinul pentru Ucraina, Magyar a evidențiat că susține acordul privind pachetul de 90 de miliarde de euro, dar a subliniat că Ungaria ar trebui să păstreze opțiunea de a nu contribui financiar, invocând dificultățile economice.
„Neprimindu-le, nu le-am putut folosi pentru a ne îmbunătăți economia, astfel că nu ne putem permite să contractăm și mai multe împrumuturi”, a remarcat liderul opoziției.
În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, liderul Tisza a afirmat că nu susține o procedură accelerată.
„Ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană”, a precizat acesta, adăugând că toate statele candidate trebuie să urmeze același proces și că ar dori organizarea unui referendum în Ungaria, menționând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”.
Referindu-se la relația cu Statele Unite, Magyar a precizat că acestea rămân „un partener foarte important” pentru Ungaria, însă nu intenționează să îl contacteze pe Donald Trump, subliniind că viitorul guvern va fi deschis dialogului dacă va exista o inițiativă din partea Washingtonului.
În cele din urmă, acesta a menționat că aniversarea a 70 de ani de la Revoluția din 1956 ar putea reprezenta un moment potrivit pentru invitarea liderilor internaționali la Budapesta.
