Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a reacționat la declarațiile făcute de oficialul rus Serghei Șoigu că cetățenii ruși din Transnistria sunt „sub amenințare”, iar Rusia va lua toate măsurile. Chiveri a calificat aceste declarații drept „nefondate” și „distorsionate”.

Potrivit vicepremierului, astfel de afirmații „reflectă eronat situația din Republica Moldova și afectează procesul de reglementare a conflictului transnistrean”.

„Republica Moldova pledează pentru identificarea unei soluții pașnice de reintegrare a țării, în baza respectării suveranității și integrității teritoriale, în limitele frontierelor internațional recunoscute”, a declarat Chiveri.

În același context, vicepremierul a reiterat că prezența militară a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală. „Autoritățile de la Chișinău au cerut constant retragerea acestor forțe. Există angajamente asumate de Federația Rusă la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea contingentului militar, însă acestea nu au fost respectate până în prezent”, a punctat oficialul.

Valeriu Chiveri a mai adăugat că astfel de declarații venite din partea Moscovei „nu contribuie la procesul de reglementare” și contravin eforturilor autorităților moldovenești, care insistă exclusiv asupra unei soluții pașnice pentru reintegrarea țării.

Precizăm că Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei și fost ministru al Apărării, a declarat marți că sute de mii de cetățeni ruși din regiunea separatistă Transnistria s-ar afla sub amenințare, acuzând autoritățile de la Chișinău și Kiev de acțiuni „nechibzuite și iresponsabile”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Serghei Șoigu #Transnistria #Valeriu Chiveri

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.