Prețurile petrolului au înregistrat o ușoară creștere vineri dimineața, în pofida prelungirii armistițiului dintre Israel și Liban, pe fondul tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu și al blocajelor din transportul maritim, scrie Reuters.

Cotația petrolului Brent, reperul global, a urcat cu aproximativ 0,7%, ajungând aproape de 105,80 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate a crescut cu 0,6%, până la 96,50 dolari. Evoluția vine în contextul incertitudinilor generate de conflictul regional și al riscurilor asupra aprovizionării cu energie.

Deși armistițiul dintre Israel și Liban a fost prelungit, situația rămâne fragilă. Iranul a acuzat că unele acțiuni militare încalcă condițiile înțelegerii, iar tensiunile continuă să afecteze stabilitatea piețelor energetice.

Un factor major care susține creșterea prețurilor este blocajul din Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru transportul global de petrol și gaze naturale, prin care trece aproximativ o cincime din resursele energetice mondiale. Perturbarea traficului maritim în această zonă alimentează temerile privind o eventuală criză de aprovizionare.

În același timp, Statele Unite au intensificat măsurile de securitate în regiune. Președintele american Donald Trump a anunțat că Marina SUA va interveni împotriva navelor iraniene suspectate că ar plasa mine în strâmtoare și a sugerat extinderea controlului asupra traficului naval.

Analiștii avertizează că majorarea prețurilor petrolului ar putea avea efecte directe asupra economiei globale, prin creșterea costurilor de transport și producție, ceea ce ar putea alimenta inflația și presiunea asupra ratelor dobânzilor.

În acest context, piețele rămân sensibile la evoluțiile geopolitice, iar orice escaladare sau eșec al negocierilor ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Brent #conflict #Israel #LIBAN #petrol

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.