Fostul director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate, Alexandru Bălan, este adus astăzi, 24 aprilie, în Republica Moldova, pentru executarea pedepsei cu închisoarea. Acesta va fi predat autorităților moldovenești la punctul de trecere a frontierei Albița, în baza unei hotărâri emise de Curtea de Apel București.

Bălan a fost reținut pe 9 septembrie 2025, în urma unei operațiuni desfășurate de polițiștii de la combaterea criminalității organizate din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române, împreună cu procurorii DIICOT. Ulterior, pe numele acestuia a fost emis un mandat de arestare preventivă într-un dosar de tentativă de trădare prin transmitere de informații secrete de stat, în formă continuată.

Ancheta, desfășurată sub egida Eurojust, a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia, dar și de colaborarea procurorilor din aceste state, precum și din Republica Moldova.

Acesta este acuzat că ar fi transmis informații clasificate unor ofițeri ai serviciilor secrete din Belarus, afiliate KGB. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2024-2025, Bălan s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu agenți belaruși, pentru a primi instrucțiuni și bani în schimbul informațiilor oferite.

Datele din dosar indică faptul că acțiunile sale ar fi pus în pericol securitatea națională a României.

În Republica Moldova, Alexandru Bălan a fost deja condamnat la un an și șase luni de închisoare, cu interdicția de a ocupa funcții publice timp de doi ani și șase luni, pentru divulgarea secretului de stat. Sentința a fost pronunțată în lipsă, după ce acesta și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată.

Bălan a deținut funcția de director adjunct al SIS în perioada 2016–2018.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balan #extradare #SIS

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.