Grecia a declarat 251 de plaje închise oricărui tip de amenajare turistică – de la șezlonguri și umbrele de închiriat până la construcții temporare din lemn, într-o decizie care vizează protejarea zonelor cu valoare ecologică și estetică deosebită. Multe dintre plajele vizate sunt situri marine incluse în rețeaua NATURA 2000, unde va fi aplicat un regim de protecție mai strict. Măsura face parte din strategia Atenei de limitare a dezvoltării turistice necontrolate pe litoral, în contextul presiunilor tot mai mari generate de turismul de masă și de schimbările climatice, scrie antena3.ro.

În acest an, 251 de plaje din Grecia au fost declarate închise oricărui tip de construcție – de la șezlonguri și umbrele disponibile pentru închiriere până la structuri temporare din lemn.

Ministerul grec al Mediului spune că decizia urmărește consolidarea protecției plajelor cu importanță estetică, geomorfologică și ecologică deosebită, precum și conservarea habitatelor valoroase și a speciilor de floră și faună care depind de acestea.

Totodată, a fost extinsă lista plajelor incluse în programul marin NATURA 2000, care intră acum sub un regim de protecție mai strict.

În aceste zone, concesionarea folosinței țărmului și a plajei nu este permisă, iar intervențiile sau activitățile care ar putea modifica forma naturală a acestora sau afecta negativ funcțiile lor ecologice sunt excluse.

Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de limitare a dezvoltării turistice necontrolate și de promovare a unei gestionări mai sustenabile a litoralului grecesc, într-un moment în care presiunile asupra ecosistemelor costiere se intensifică din cauza expansiunii turismului și a efectelor schimbărilor climatice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grecia #plaja #şezlonguri

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.