„Drapelul nu este doar un simbol de stat, ci este inima țării noastre independente”, a declarat primarul general al capitalei, Ion Ceban, în cadrul ședinței operative a Primăriei Chișinău, cu ocazia Zilei Drapelului de Stat.

Edilul a subliniat că tricolorul este un simbol al unității, identității și demnității naționale, „cel cu care ne mândrim: de țara noastră, de oamenii noștri și de ceea ce suntem”.

„Felicit generația tânără! Astăzi, în clasele instituțiilor educaționale, a răsunat imnul și s-a discutat despre semnificația drapelului. Mulțumesc profesorilor pentru transmiterea dragostei de patrie către copiii noștri. La mulți ani, Moldova! La mulți ani Drapelului Republicii Moldova!”, a transmis Ion Ceban.

Video: Primăria Chișinău

Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat la 27 aprilie 1990, de către deputații primului Legislativ, iar Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău în 2010.

În acest an se împlinesc 36 de ani de la adoptarea tricolorului. Culorile sale au o semnificație simbolică profundă: albastrul reprezintă cerul senin, loialitatea și adevărul, galbenul reflectă bogăția și grânele câmpurilor, iar roșul evocă jertfa și curajul înaintașilor. Împreună, acestea exprimă unitatea trecutului, prezentului și viitorului statului și al cetățenilor săi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ceban #drapel #mesaj

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.