Astăzi se împlinesc 12 ani de la liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, care pot călători în Spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată. De la 28 aprilie 2014 și până la 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Externea, în primii ani după liberalizare, numărul beneficiarilor a crescut constant, de la circa 158 de mii în 2014 la aproximativ 891 de mii în 2019. În aceeași perioadă, rata refuzurilor de intrare și a cazurilor de ședere ilegală s-a menținut la niveluri reduse. Conform Frontex, doar 0,3–0,4% dintre călătorii au fost refuzați la intrare, iar 0,5–0,7% au vizat cazuri de ședere ilegală.

Pandemia de COVID-19 a afectat puternic mobilitatea. În 2020, numărul beneficiarilor a scăzut de peste două ori față de anul precedent, iar cel al călătoriilor – de aproape trei ori. În 2021, circulația a început să se redreseze, însă a rămas sub nivelurile din 2019. Tot atunci, rata refuzurilor și a șederilor ilegale a înregistrat creșteri temporare.

După pandemie, în perioada 2022–2025, situația a revenit la normal. Numărul beneficiarilor s-a stabilizat la aproximativ un milion anual, iar moldovenii au efectuat, în medie, circa 2,5 milioane de călătorii pe an. În același timp, indicatorii privind respectarea regulilor au revenit la niveluri comparabile cu cele de dinaintea pandemiei. Refuzurile de intrare au crescut ușor până la 0,44% în 2025, iar cazurile de ședere ilegală au scăzut la 0,74%.

Autoritățile reamintesc că libera circulație presupune respectarea condițiilor de intrare și ședere în Spațiul Schengen, prevăzute de legislația europeană. Respectarea acestora contribuie la evitarea problemelor la frontieră și la menținerea regimului fără vize.

Totodată, începând cu 10 aprilie 2026, Uniunea Europeană a introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES), care nu modifică regulile de călătorie, dar poate prelungi durata controalelor la frontieră. În acest context, cetățenii sunt îndemnați să își planifice din timp deplasările și să evite escalele prea scurte.

Potrivit autorităților, numărul mare de beneficiari raportat la populația țării confirmă importanța regimului fără vize, care facilitează legăturile cu diaspora și oferă acces la oportunități de turism și afaceri. În paralel, autoritățile de la Chișinău continuă să implementeze condiționalitățile asumate și să țină cont de recomandările Comisia Europeană privind menținerea acestui regim.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#UE #vize

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.