Astăzi se împlinesc 12 ani de la liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, care pot călători în Spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată. De la 28 aprilie 2014 și până la 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Externea, în primii ani după liberalizare, numărul beneficiarilor a crescut constant, de la circa 158 de mii în 2014 la aproximativ 891 de mii în 2019. În aceeași perioadă, rata refuzurilor de intrare și a cazurilor de ședere ilegală s-a menținut la niveluri reduse. Conform Frontex, doar 0,3–0,4% dintre călătorii au fost refuzați la intrare, iar 0,5–0,7% au vizat cazuri de ședere ilegală.

Pandemia de COVID-19 a afectat puternic mobilitatea. În 2020, numărul beneficiarilor a scăzut de peste două ori față de anul precedent, iar cel al călătoriilor – de aproape trei ori. În 2021, circulația a început să se redreseze, însă a rămas sub nivelurile din 2019. Tot atunci, rata refuzurilor și a șederilor ilegale a înregistrat creșteri temporare.

După pandemie, în perioada 2022–2025, situația a revenit la normal. Numărul beneficiarilor s-a stabilizat la aproximativ un milion anual, iar moldovenii au efectuat, în medie, circa 2,5 milioane de călătorii pe an. În același timp, indicatorii privind respectarea regulilor au revenit la niveluri comparabile cu cele de dinaintea pandemiei. Refuzurile de intrare au crescut ușor până la 0,44% în 2025, iar cazurile de ședere ilegală au scăzut la 0,74%.

Autoritățile reamintesc că libera circulație presupune respectarea condițiilor de intrare și ședere în Spațiul Schengen, prevăzute de legislația europeană. Respectarea acestora contribuie la evitarea problemelor la frontieră și la menținerea regimului fără vize.

Totodată, începând cu 10 aprilie 2026, Uniunea Europeană a introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES), care nu modifică regulile de călătorie, dar poate prelungi durata controalelor la frontieră. În acest context, cetățenii sunt îndemnați să își planifice din timp deplasările și să evite escalele prea scurte.

Potrivit autorităților, numărul mare de beneficiari raportat la populația țării confirmă importanța regimului fără vize, care facilitează legăturile cu diaspora și oferă acces la oportunități de turism și afaceri. În paralel, autoritățile de la Chișinău continuă să implementeze condiționalitățile asumate și să țină cont de recomandările Comisia Europeană privind menținerea acestui regim.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#UE #vize

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.