La Chișinău a avut loc cea de-a șasea ediție a Moldova Internet Governance Forum (MIGF 2026) — o platformă națională pentru dialog deschis privind viitorul internetului și al politicilor digitale din țară. Participanții au discutat teme care influențează direct societatea și instituțiile publice: reziliența ecosistemului digital, securitatea infrastructurii, drepturile digitale, accesul incluziv și provocările asociate dezvoltării noilor tehnologii.
Evenimentul s-a desfășurat în perioada 23–24 aprilie, în format hibrid, reunind peste 40 de experți naționali și internaționali, precum și reprezentanți ai organizațiilor partenere, ai instituțiilor publice, ai comunității tehnice, ai mediului de afaceri și ai societății civile. Pe lângă participanții prezenți în sală, dezbaterile au fost urmărite și de o amplă audiență online din zeci de țări.
La deschiderea forumului, Anja Gengo, din partea Secretariatului IGF al ONU, a prezentat o trecere în revistă a principalelor procese globale din domeniul guvernanței internetului, subliniind legătura acestora cu MIGF și cu alte platforme naționale de dialog. Potrivit acesteia, începând cu 2026, mandatul IGF este consacrat pe bază permanentă. David Frautschy, Senior Director for European Government and Regulatory Affairs la Internet Society, a remarcat că, în ultimii șase ani, MIGF s-a afirmat ca o platformă multistakeholder esențială pentru dialog deschis, în cadrul căreia tendințele globale din guvernanța internetului sunt adaptate contextului național.
Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM), Sergiu Gaibu, a reafirmat importanța consolidării unui ecosistem digital sigur, deschis și rezilient în contextul accelerării transformărilor tehnologice și al provocărilor internaționale, inclusiv al celor specifice regiunii noastre. El a evidențiat rolul-cheie al cooperării dintre autorități, sectorul privat, mediul academic și societatea civilă în elaborarea politicilor digitale, subliniind că guvernanța internetului trebuie să fie rezultatul unui dialog multistakeholder și incluziv.
După cum a menționat Alexei Marciuc, președintele Asociației „Comunitatea Internet” și coordonatorul național al MIGF, agenda digitală a depășit de mult o perspectivă exclusiv tehnică: „Problemele guvernanței internetului sunt, înainte de toate, probleme de încredere, securitate și de măsura în care mediul pe care îl construim răspunde nevoilor reale ale oamenilor.” El a atras atenția asupra importanței construirii unei arhitecturi a încrederii, în care inovația este inseparabil legată de protecția drepturilor fundamentale ale utilizatorilor.
Prima sesiune a forumului, dedicată agendei digitale europene și dezvoltării unui ecosistem rezilient în Moldova, a reunit reprezentanți ai partenerilor internaționali, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, ARCOM, Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC), ICI București și Universității „Dunărea de Jos” din Galați. În opinia vorbitorilor, avansarea transformării digitale a Moldovei până în 2030 depinde nu doar de perfecționarea cadrului legislativ, ci și de formarea unei noi generații de specialiști capabili să lucreze la intersecția dintre tehnologie, reglementare, securitate și interes public. Participanții au discutat despre modul în care cooperarea transfrontalieră și schimbul de experiență pot contribui la consolidarea expertizei locale în domeniile securității cibernetice, inteligenței artificiale și noilor standarde digitale.
Discuția privind securitatea și transparența infrastructurii digitale într-un context geopolitic dificil a reunit reprezentanți ai autorității de reglementare, ai Serviciului de Telecomunicații Speciale, Moldcell, ATIC, Digital Flower și experți în securitate cibernetică. Dezbaterea s-a concentrat asupra dimensiunilor practice ale rezilienței: de la transparența rutării și fiabilitatea interconectărilor, până la vulnerabilitățile arhitecturii de rețea și coordonarea între actorii relevanți. Concluzia comună a fost că reziliența cibernetică a comunicațiilor critice în era inteligenței artificiale este posibilă doar printr-o cooperare strânsă între stat, operatorii de comunicații și partenerii internaționali din domeniul securității.
Temele legate de accesul incluziv și drepturile digitale au fost abordate într-o sesiune la care au participat ARCOM, companii IT, organizații ale societății civile și instituții specializate din diferite țări, care au adus în discuție problemele inegalității digitale, inclusiv Access Now, Female Support Force, Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități, Dahr și Internet Society Kyrgyzstan. La dezbatere s-au alăturat și reprezentanți ai comunităților care se confruntă direct cu bariere digitale în viața de zi cu zi.
Discuțiile au arătat că participarea deplină la viața societății digitale rămâne încă limitată pentru grupurile vulnerabile, inclusiv pentru locuitorii din zonele rurale, refugiați, comunitățile rome, persoanele cu dizabilități, precum și pentru femei și fete, pentru care barierele digitale sunt adesea amplificate de inegalități sociale și economice. Experții au convenit că Moldova are nevoie de abordări de reglementare orientate către comunități și de parteneriate care să asigure nu doar „conectare”, ci și acces semnificativ, sigur și nediscriminatoriu la tehnologii.
Tema centrală a sesiunii finale a forumului a fost transformarea fenomenului infracțional cibernetic sub impactul noilor tehnologii. Specialiști din cadrul Procuraturii Generale, Universității de Stat din Moldova, Centrului pentru combaterea criminalității cibernetice, Consiliului Superior al Procurorilor, CNPAC și experți independenți au discutat riscurile asociate fraudelor facilitate de inteligența artificială și exploatării online. Participanții au subliniat importanța unei abordări centrate pe om: mecanismele de prevenire și investigare trebuie să fie orientate spre protejarea intereselor persoanelor afectate, iar creșterea alfabetizării cibernetice a populației rămâne una dintre cele mai eficiente bariere împotriva abuzurilor tehnologice.
O componentă distinctă a programului s-a desfășurat sub forma evenimentului paralel Moldova Universal Acceptance Day 2026, dedicat universal acceptance, internetului multilingv și accesibilității serviciilor digitale. Acest bloc tematic a completat în mod firesc agenda generală a MIGF 2026, reamintind că mediul digital contemporan trebuie să fie nu doar avansat din punct de vedere tehnologic, ci și accesibil utilizatorilor cu nevoi lingvistice, tehnice și sociale diverse. La deschiderea evenimentului, reprezentanții Agenției de Guvernare Electronică și ai Cancelariei de Stat au subliniat că accesibilitatea serviciilor digitale și compatibilitatea tehnică devin condiții esențiale pentru o transformare digitală eficientă.
În încheierea celei de-a șasea ediții MIGF, organizatorii au menționat că concluziile și recomandările formulate în urma reuniunii vor fi publicate pe resursele oficiale și prezentate în cadrul Internet Governance Forum al ONU, care va avea loc în decembrie, la Nairobi, Kenya.
Partenerul media general al Forumului pentru Guvernanța Internetului din Moldova a fost Realitatea Media Group.
