Igor Dodon insistă că asupra judecătorilor care îi examinează dosarul, cunoscut sub numele generic „kuliok”, s-ar exercita presiuni. În opinia politicianului, acesta este motivul pentru care mai mulți magistrați au fost schimbați la Curtea Supremă de Justiție.

Liderul socialist susține că nu ar exista probe care să îi confirme vina. Din spusele ex-șefului de stat, în patru ani de când este examinat dosarul în instanță, au fost schimbate două complete de judecători.

„Noi suntem surprinși de ce se întâmplă cu dosarul meu de la Curtea Supremă de Justiție. În câteva săptămâni se fac patru ani de când m-am trezit cu mascați acasă. În acești patru ani, două complete de judecători, câte trei, adică șase judecători s-au retras sau au fost schimbați. De ce se întâmplă acest lucru? În opinia noastră și a avocaților mei, acest lucru se întâmplă de considerente că cei care iau cunoștință cu dosarul înțeleg că acolo nu sunt probe pentru a fi condamnat un fost președinte de țară”, a declarat Dodon jurnaliștilor.

Dosarul cunoscut sub numele generic „kuliok”, care îl vizează pe fostul președinte Igor Dodon, va fi redistribuit unui nou judecător raportor. Magistratul care exercita atribuțiile până acum a fost temporar transferat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar termenul lui de activitate a expirat, a informat serviciul de presă al instanței la sfârșitul lunii aprilie.

Dosarul „kuliok” în care Igor Dodon are statut de bănuit, vizează primirea de către politician a unui pachet negru cu calendar de la Vlad Plahotniuc, în perioada când liderul socialist era șef de stat. Se presupune că în sacoșă erau bani, iar secvențe video cu momentul transmiterii au apărut anterior pe rețelele de socializare.

Un nou judecător în dosarul „kuliok”. CSJ explică de ce se redistribuie cauza

#CSJ #dosar #Igor Dodon #judecator #schimbare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.