Fericirea la locul de muncă este un subiect complex, influenţat de o serie de factori financiari, psihologici şi de mediu. Jobul nu este doar o sursă de venit, ci şi un spaţiu semnificativ, care ne modelează starea de spirit şi satisfacţia generală în viaţă.

„Dacă nu ţi-ai asigurat nevoile de bază, e greu să fii fericit la job, indiferent de ceea ce faci”, a afirmat psihoterapeutul Oana Mihalcea.

Psihologii ne transmit cum putem fi fericiţi la locul de muncă şi să nu privim munca precum o corvoadă.

„Studiile au arătat că oamenii care muncesc şi sunt mulţumiţi cu ceea ce fac trăiesc mai bine, sunt mai longevivi. Au o stare de sănătate mai bună, deci e foarte important”, a spus psihoterapeutul Oana Mihalcea la emisiunea „sfat de sănătate”, de la Antena 3 CNN.

„Sunt mai mulţi factori care contribuie la starea de bine la locul de muncă. E important să fim valifdaţi, să fim productivi, să simţim că are sens. Şi să avem şi un climat echilibrat, pentru că, dacă relaţiile sociale nu sunt tocmai bune, nu avem cum să fim bine…”, a mai afirmat specialista.

Ea a explicat şi ce rol joacă nivelul salariului în gradul de fericire de la job.

„Cred că, până la un anumit nivel, care asigură nivelul de bază, este important şi cât câştigăm, pentru că e destul de greu…. Dacă nu ţi-ai asigurat baza, e greu să fii fericit, indiferent de ceea ce faci. Dincolo de nivelul de bază, contează valorile pe care le avem. Şi sunt persoane pentru care jobul nu este atât de important, dar au o pasiune mare în afara muncii şi sunt acolo fericiţi. Dacă ajungi să fii copleşit şi nu dai sistemului nervos timp să se deconecteze, ajungi în burnout şi nu mai apreciezi ce faci”, a mai spus psihoterapeutul Oana Mihalcea.

Cum îţi dai seama dacă lucrezi într-un mediu toxic?

„Dacă e un calvar, suntem mereu tensţionaţi, nu mai putem să ne deconectăm nici în timpul liber”, a răspuns psihologul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fericire #loc de munca #salariu

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.