Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

Proteste de 1 Mai în întreaga lume: activiștii cer salarii mai mari și condiții de muncă mai bune

01 Mai 2026, 21:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
01 Mai 2026, 21:55 // În Lume //  Ana Panaguța

Activiștii din întreaga lume au organizat mitinguri și proteste de 1 Mai, cerând salarii mai mari și condiții de muncă mai bune. Protestele vin în contextul în care mulți lucrători se confruntă cu creșterea costurilor energiei și scăderea puterii de cumpărare, cauzate de războiul din Iran, informează mediafax.ro.

Protestele au avut loc în mai multe capitale și orașe europene, dar și în Statele Unite și capitale din est, precum Seul, Sydney și Jakarta.

Ziua Muncii, o zi a protestelor

De 1 Mai, sindicatele se adună, în mod regulat, pentru a protesta în privința salariilor, pensiilor, inegalității și a unor probleme politice mai largi.

„Muncitorii refuză să plătească prețul războiului lui Donald Trump în Orientul Mijlociu”, a declarat Confederația Europeană a Sindicatelor, care reprezintă 93 de organizații sindicale din 41 de țări europene. „Mitingurile de astăzi arată că muncitorii nu vor sta deoparte și nu vor vedea cum locurile lor de muncă și nivelul de trai sunt distruse”, potrivit aceleiași surse.

Autoritățile turce din Istanbul au reținut sute de manifestanți, pentru că au încercat să mărșăluiască în zone declarate interzise din motive de securitate, în special în Piața Taksim din centrul orașului, epicentrul protestelor din 2013. Manifestațiile de 1 Mai din Turcia sunt frecvent marcate de incidente cu autoritățile.

Manifestații în întreaga lume

În Franța, sindicatele au convocat demonstrații la Paris și în alte locuri sub sloganul „pâine, pace și libertate”, făcând legătura între preocupările zilnice ale muncitorilor și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

În Portugalia, modificările legislative ale muncii propuse de guvernul de centru-dreapta au declanșat o grevă generală și proteste stradale anul trecut. Încă nu s-a ajuns la un acord după nouă luni de negocieri cu sindicatele și angajatorii. Sindicatele spun că propunerile ar slăbi drepturile lucrătorilor, inclusiv prin extinderea limitelor pentru orele suplimentare și reducerea unor beneficii.

În SUA, activiștii și-au exprimat opoziția puternică față de politicile lui Trump și au anunțat mii de acțiuni de 1 Mai în întreaga țară și solicită o întrerupere economică prin „fără școală, fără muncă, fără cumpărături”.

Mai multe mitinguri au avut loc în Africa de Sud, unde șeful Congresului Sindicatelor Sud-Africane, Zingiswa Losi, a declarat că muncitorii se „sufocă” din cauza creșterii costurilor alimentelor, electricității, transportului și asistenței medicale, într-o „criză a demnității clasei muncitoare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.