Autoritățile introduc reguli noi pentru folosirea pășunilor, fânețelor și terenurilor de cosit, cu scopul de a proteja solul și de a gestiona mai bine resursele agricole. Astfel, fiecare primărie va face un plan anual în care va stabili cum sunt folosite aceste terenuri. Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), fermierii și crescătorii de animale vor fi consultați înainte ca planurile să fie aprobate și vor fi informați din timp unde pot pășuna animalele, în ce perioade și cum se face rotația terenurilor.

MAIA precizează că la împărțirea terenurilor se va ține cont de numărul și tipul de animale, de cantitatea de furaje necesară, precum și de condițiile din fiecare zonă.

Crescătorii de animale vor trebui să respecte regulile stabilite: rotația zonelor de pășunat, perioadele permise și întreținerea terenurilor. Aceștia vor participa și la lucrări de îngrijire, cosit și refacere a ierbii, pentru a menține pășunile productive.

De asemenea, conform noilor prevederi, pășunatul va fi interzis în anumite situații, cum ar fi imediat după topirea zăpezii, pe terenuri ude, după ploi sau în perioada în care plantele sunt în repaus, pentru a evita degradarea solului.

Cositul va fi făcut în funcție de perioada de creștere a plantelor, pentru a obține furaje de calitate și a permite regenerarea pășunilor. O dată la câțiva ani, cositul va fi făcut mai târziu, pentru ca plantele să poată face semințe și să se refacă natural.

Noile reguli vor intra în vigoare la o lună după publicarea în Monitorul Oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#animale #fermieri #Ministerul Agriculturii #noi reguli

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china